Avatarurile transformării Radio-Televiziunii de Stat din Republica Moldova într-o instituţie în serviciul publicului

Compania de Stat Teleradio-Moldova este unica instituţie audiovizuală cu acoperire naţională din Republica Moldova. În situaţia în care presa scrisă independentă nu este pe deplin accesibilă, în special, pentru populaţia de la sate, Teleradio-Moldova devine principala sursă de informaţie, dacă nu unica. Teleradio-Moldova a fost controlată de puterea politică şi în celelalte parlamente, dar cenzura a devenit evidentă şi agresivă odată cu venirea la putere a partidului comunist. Ea se manifestă prin interzicerea unor teme, excluderea din emisiuni sau reportaje a mai multor personalităţi neloiale puterii, neacceptarea criticii la adresa guvernanţilor, crearea unei imagini roz şi exclusiv pozitive a conducerii Republicii Moldova.

Acest control vigilent a devenit insuportabil în timpul protestelor populare din Piaţa Marii Adunări Naţionale, din ianuarie 2002-mai 2002, organizate de Partidul Popular Creştin Democrat (partid de opoziţie), în semn de dezacord cu politica de rusificare a învăţămîntului şcolar şi de înlocuire a Istoriei Românilor cu Istoria Integrată a Moldovei. Interzicerea abordării acestui subiect în reportajele de la ştiri, ne-a făcut pe noi, jurnaliştii, să protestăm.

Pe 26 februarie 2002 am difuzat în presă o declaraţie de protest împotriva cenzurii de tip sovietic de la Compania Teleradio-Moldova. Această declaraţie a fost semnată de circa 400 de angajaţi ai instituţiei – jurnalişti, regizori, cameramani. Protestele noastre au fost masiv sprijinite de mii de protestatari din Piaţa Marii Adunări Naţionale, care au pichetat timp de cîteva zile clădirea Televiziunii. Uniunea Jurnaliştilor din Moldova a constituit Comitetul de Solidaritate a Presei, în care a intrat toată presa independentă. Din primele zile Centrul Independent de Jurnalism ne-a oferit tot sprijinul logistic şi de consultanţă juridică. Tot atunci a fost constituit  comitetul de grevă de la Compania Teleradio-Moldova. Greva noastră, supranumită "greva japoneză", a avut un caracter pasiv, deoarece nu am reuşit să stopăm emisia decît pentru 20 de minute pe data de 26 februarie în timpul ştirilor de la ora 19.00. Imediat au fost trimise trupe speciale înarmate, care au împînzit teritoriul televiziunii. Directorul de atunci al televiziunii, Iurie Tăbîrţă, a reuşit să convingă regia să reînceapă emisia. Ne-a rămas o singură armă - comunicarea cu lumea din exterior prin intermediul presei naţionale independente, poştei electronice, faxului şi telefonului. Am sesizat şi am informat continuu mai multe organisme internaţionale, printre care Institutul Internaţional de Jurnalism, cu sediul la Viena, Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor, Asociaţia Journalistes sans Frontieres, Consiliul Europei. Am acordat interviuri la BBC şi Europa Liberă, TV România, TV Cehă, publicaţiilor franceze Le Monde şi Geo, revistei elveţiene Femina, altor publicaţii din Germania şi Statele Unite ale Americii.

Comitetul de grevă a înaintat mai multe revendicări în vederea abrogării cenzurii şi controlului din partea partidului de guvernămînt. Cerinţa noastră de bază era transformarea Companiei de Stat Teleradio-Moldova într-o instituţie publică naţională a audiovizualului. Pînă la acel moment nu exista în Republica Moldova o Lege cu privire la instituţia publică naţională a audiovizualului. Adoptarea unei astfel de legi a fost posibilă datorită Consiliului Europei şi Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care a inclus printre recomandările privind funcţionarea instituţiilor democratice în Republica Moldova, recomandarea de a transforma Compania Teleradio-Moldova în instituţie publică a audiovizualului. Această lege a fost adoptată de Parlament în iulie 2002, după ce au fost puse la vot două proiecte – proiectul înaintat de preşedintele Vladimir Voronin şi proiectul Asociaţiei Presei Electronice (APEL). Deşi proiectul APEL a avut o mult mai înaltă apreciere din partea experţilor Consiliului Europei, Parlamentul majoritar comunist a votat Legea Voronin. Ulterior, în urma mai multor vizite ale raportorilor pentru Republica Moldova din partea APCE, Josette Durrieu şi Laure Vahtre, legea a suportat modificări. Una esenţială – reprezentarea societăţii civile în Consiliul de Observatori, structură de monitorizare a activităţii instituţiei publice, cea care alege preşedintele Companiei Teleradio-Moldova şi aprobă documentele în baza cărora funcţionează instituţia publică. Iniţial, din 15 reprezentanţi ai Consiliului de Observatori, 5 erau din partea parlamentului, 5 din partea guvernului, 5 din partea preşedintelui Republicii Moldova. Acest model poate funcţiona în cazul unor democraţii cum este Franţa, spre exemplu. Consiliul Audiovizual la ei este format din 9 persoane care sunt numite proporţional de parlament, guvern şi preşedintele ţării. La noi o astfel de reprezentare nu poate funcţiona, deoarece puterea are o singură coloratură – cea comunistă. Printr-o modificare de lege actuala componenţă a Consiliului de Observatori a căpătat următoarea componenţă: 6 persoane reprezintă cele trei ramuri ale puterii, 9 reprezintă societatea civilă. Dar şi în această situaţie actualii guvernanţi au optat pentru segmentele societăţii civile loiale partidului de guvernămînt. Astfel toate Uniunile de Creaţie au un singur reprezentant, ONG-urile de jurnalism – un reprezentant. Reprezentanţii Sindicatelor, Asociaţiilor de veterani şi ai minorităţilor naţionale votează de obicei pentru deciziile venite din partea autorităţilor. Recent, în semn de protest, reprezentantul din partea Opoziţiei parlamentare, directorul Agenţiei Basa-press, Vasile Botnaru, s-a retras din componenţa Consiliului de Observatori.

O altă modificare a legii survenită la propunerea unui grup parlamentar se referă la transformarea Companiei de Stat Teleradio-Moldova prin operaţiunea de lichidare a vechii instituţii şi crearea noii structuri – Compania Publică Naţională Teleradio-Moldova. La începutul lunii iunie curent au demarat reangajările. Acum s-a anunţat concurs pentru posturile de directori de departamente, urmează reangajările jurnaliştilor, regizorilor, cameramanilor, echipelor de creaţie. Procedura decurge într-o atmosferă foarte tensionată, personalul urmînd să completeze un dosar foarte voluminos. Iniţial, era vorba şi despre un cazier juridic şi de o adeverinţă psihiatrică. Acum jurnaliştii, autori de emisiuni, cu un stagiu de lucru de peste 20 de ani, premiaţi la concursuri naţionale şi internaţionale, vor participa în concurs de rînd cu pretendenţii din afară.

Prin această procedură de transformare prin lichidare, putem întrevedea obiectivul ascuns de a elimina din radio-televiziune pe jurnaliştii incomozi.

Aceste manevre se produc într-un context foarte important – se apropie campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2005. În cadrul întreve­derii pe care a avut-o cu jurna­liştii, pe durata vizitei din 24-25 mai 2004, preşedintele comisiei de monitorizare, Josette Durrieu, a subliniat că reflectarea corectă a campaniei electorale şi, prin urmare, reuşita alegerilor depinde de felul cum vor lucra jurnaliştii de la Teleradio-Moldova. Este adevărat că în instituţia noastră lucrează destui jurnalişti care nu respectă normele eticii profesionale şi sunt obişnuiţi să execute docil ordinele şefilor. Pe de altă parte, tot mai mulţi colegi de-ai noştri şi-au conştientizat responsabilitatea în faţa publicului, deziderat ce poate fi atins prin respectarea codului profesional. Consiliul Europei şi Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune a organizat mai multe ateliere de formare a jurnaliştilor şi a acordat o atenţie deosebită "ştiriştilor" (...). Vreau să menţionez aici şi impactul foarte pozitiv pe care l-a avut asupra unui grup de jurnalişti vizita la instituţiile media din Cehia şi în mod special la Televiziunea Cehă, proiect realizat de Asociaţia jurnalistelor din Moldova "10 plus", Fundaţia Soros din Moldova şi Asociaţia Federic Perutca din Praga. De la colegii noştri cehi, care au trecut prin experienţa unei greve, am reţinut lecţia pe care aceştia au dat-o puterii. La rîndul nostru i-am atenţionat pe guvernanţi că nu se pot implica în politica editorială a instituţiei publice a audiovizualului.

Putem deduce că pe parcursul a doi ani, de cînd a fost votată noua lege, are loc doar mimarea transformării instituţiei noastre într-un audiovizual în serviciul publicului. În spatele acestui simulacru se întrevede dorinţa fermă a puterii de a nu scăpa de sub control Teleradio-Moldova, pe care comuniştii o folosesc ca instrument de intoxicare şi manipulare a opiniei publice.

Ar trebui revăzut mecanismul de finanţare a instituţiei publice Compania Teleradio-Moldova. Actuala lege prevede doar finanţarea din bugetul statului (în jur de 40 mln lei), evitînd contribuţia directă din partea contribuabilului, adică a telespectatorilor şi radioascultătorilor în baza unor abonamente radio şi tv.

E necesară monitorizarea continuă a emisiunilor, în special a ştirilor de la Teleradio-Moldova, din partea OSCE şi a Consiliului Europei, a Centrului Independent de Jurnalism, Asociaţiei Presei Electronice şi a Comitetului Helsinki.

În condiţiile în care actuala putere politică de la Chişinău nu doreşte să accepte la posturile de conducere a Companiei Teleradio-Moldova personalităţi competente şi oneste, poate ar fi cazul ca Consiliul Europei să trimită o echipă de experţi ce ar pune bazele unui audiovizual în serviciul public. O astfel de ofertă a fost făcută de directorul Relaţii Internaţionale de la Televiziunea Publică Franceză, acum un an, în cadrul unei vizite de lucru pe care am efectuat-o împreună cu ex-directorul televiziunii şi cu vicepreşedintele companiei, la mai multe posturi de televiziune din Franţa. I-am prezentat un raport preşedintelui companiei despre această propunere, dar n-a urmat nici un răspuns.

Jurnaliştii, dar şi alţi specialişti de la radio şi televiziune, au nevoie de instruire continuă în vederea însuşirii standardelor internaţionale ale profesiei de jurnalist. Un jurnalist competent şi onest este mai greu de manipulat.

Un grup de jurnalişti, membri ai Comitetului Anticenzură, al cărui vicepreşedinte sînt, a înaintat acum doi ani un dosar la CEDO împotriva guvernului Republicii Moldova, acuzîndu-l de aplicarea cenzurii la Teleradio-Moldova. Avocatul Vitalie Nagacevschi ne-a anunţat că dosarul nostru în curînd va fi pus pe rol.

Procesul de transformare a audiovizualului de stat în unul public se desfăşoară în lipsă totală de transparenţă şi este manipulat de guvernarea politică. După cum era de aşteptat, Consiliul de Observatori, a cărui componenţă în cea mai mare parte a fost impusă de putere, nu s-a dovedit în stare să aleagă în funcţiile de conducere ale companiei persoane competente şi echidistante, care ar asigura independenţa editorială a posturilor naţionale de radio şi televiziune. Fostul preşedinte al companiei, ales de acest Consiliu de Observatori, Artur Efremov, instituise un stil autoritar de conducere, căutând să transforme audiovi­zualul în unul comercial şi nu public. Actualul preşedinte al companiei, Ilie Teleşcu, desemnat de acelaşi Consiliu de Observatori, este cunoscut pentru practicile sale de dezinformare şi manipulare a opiniei publice. Actualul director radio, Sergiu Batog, este venit în această funcţie de la preşedinţie. Iar numirea lui Victor Tăbârţă în funcţia de director TV constituie o sfidare a bunului simţ şi a întregului colectiv, deoarece Victor Tăbârţă s-a aflat în fruntea departamentului actualităţi TV, la Teleradio-Moldova, în perioada declanşării protestelor anticenzură din februarie 2002. În plus, Victor Tăbârţă a fost ultimul redactor-şef la ştiri din perioada sovietică, fiind dat afară sub presiunea colectivului.

Alte fapte. La Televiziune, se fac tentative de a se închide emisiunile interactive difuzate în direct, cum este programul zilnic matinal "Bună dimineaţa". Este subminată politica editorială a emisiunii săptămânale de dezbateri "Bună seara", cu cel mai înalt raiting în instituţie. Din sondajul de opinii referitoare la federalizarea Republicii Moldova, au fost excluse toate părerile ce exprimau dezacordul faţă de federalizare. Nu se oglindesc conflictele între putere şi firmele private neloiale puterii, cum ar fi Megadat.com, cel mai mare operator de servicii Internet din Moldova. Nu s-au reflectat acţiunile de protest ale jurnaliştilor de la Antena C şi Euro TV în etapa lor iniţială. Emisiunea săptămânală "Ora opoziţiei" a fost închisă, ea fiind înlocuită cu emisiunea "Arena" ce apare o dată pe lună. Programele de ştiri TV continuă să abordeze realităţile prin prisma puterii. Guvernanţii menţin practica nocivă de corupere a teleradio­jurnaliştilor prin includerea lor în componenţa delegaţiilor oficiale peste hotare, încurajînd astfel loialitatea acestora faţă de putere. Emisiunea săptămânală de analiză politică "Rezonans", de fapt, în exclusivitate de propagandă, vine în contradicţie flagrantă cu Codul Deontologic al Jurnalistului, trucând informaţia şi promovând doar punctele de vedere ale guvernanţilor.

La radio, situaţia e şi mai gravă. Aici, mai mulţi jurnalişti de valoare în ultimii ani n-au rezistat presiunilor puterii şi s-au concediat. 90 la sută din ştirile date pe post au caracter oficial şi  încep obligatoriu cu activitatea preşedinţiei, a parlamentului şi guvernului. Este exclusă orice critică la adresa puterii. Evenimentele care nu sînt pe placul guvernanţilor nu sunt reflectate deloc sau sînt reflectate tendenţios, secvenţele reportericeşti sunt epurate de alte opinii decât cele oficiale. La 1 mai au avut loc mitingurile celor două sindicate din R. Moldova. A fost mediatizat pe larg doar mitingul sindicatului "Solidaritate", afiliat puterii. De ziua internaţională a libertăţii presei, s-a relatat exclusiv despre Congresul Ligii Jurnaliştilor Profesionişti, care la fel este o creatură a Partidului Comunist. La 9 mai, de Ziua Victoriei li s-a dat cuvântul doar veteranilor armatei sovietice, fiind ignoraţi veteranii Armatei Române. Este în continuare limitat accesul la microfon membrilor Uniunii Scriitorilor, în timp ce membrii Uniunii Scriitorilor "Nistru", creată de putere, nu au nici un obstacol. Congresul PPCD din 16 mai n-a fost oglindit de un reporter radio la faţa locului, dându-se pe post doar ştirea Agenţiei de Stat "Moldpress". Crearea blocului de opoziţie "Moldova Democrată" a fost reflectată sumar şi într-un stil caricatural. De exemplu, citînd ştirea Agenţiei de Stat "Moldpress" prezentatorul a afirmat că listele electorale ale noului bloc "Moldova Democrată" urmează să fie confirmate la Bucureşti. Informaţia despre conferinţa de presă susţinută de deputatul APCE Vlad Cubreacov, privind bilanţurile activităţii sesiunii de primăvară, a fost exclusă din programele de ştiri. Pe când Dumitru Prijmireanu, deputat comunist, din contra, a fost solicitat să vorbească zilnic pe toată durata şederii sale la Strasbourg timp de o săptămână. Anul 2004 a fost declarat Anul Ştefan cel Mare. Nu se permite însă mediatizarea manifestărilor jubiliare organizate de Mitropolia Basarabiei. Este cenzurat sau chiar exclus din ştiri ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Moldova Filip Teodorescu. Sintagma "limba română" continue să fie tabu la postul naţional de radio. La radio nu există emisiuni interactive în care cetăţeanul ar putea să-şi expună opinia pe marginea celor mai stringente probleme. Emisiunea săptămânală "Ziua guvernului în teritoriu" îi are ca protagonişti pe membrii guvernului, nu pe cetăţenii care suportă politicile executivului. De la 1 ianuarie 2004 au fost sistate emisiunile săptămânale interactive cu cel mai înalt raiting - "Actualitatea: dialog direct cu ascultătorul", "Specialişti la microfon", rubrica săptămânală de 30 min. "Abordări, contribuţii, soluţii", consacrată administraţiei publice locale. Directorul departamentului actualităţi radio, Valentina Ursu, care a intrat trei ani la rând în topul celor mai buni zece jurnalişti din republică, s-a ales doar într-o lună cu 5 sancţiuni disciplinare şi a fost înlăturată de la prezentarea programului "Unda dimineţii".