În zilele de 3 şi 4 iunie curent, Institutul Goethe din Bucureşti a găzduit Simpozionul Identităţi politice şi culturale. Forme de manifestare ale identităţii naţionale, etnice şi culturale, evitarea conflictelor prin politici minoritare, identităţi regionale în Europa. Simpozionul a fost organizat cu finanţare din partea Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi a avut ca parteneri media revista Observator cultural şi Programul 2 al Televiziunii Române. De asemenea, şi-a dat concursul şi Institutul Polonez din Bucureşti. Şedinţele au fost moderate de Ion Bogdan Lefter (scriitor, conferenţiar, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, director Observator cultural), Elena Ştefoi (poet, jurnalist, diplomat în Ministerul Român al Afacerilor Externe), Sabina Fati (jurnalist, Radio Europa Liberă), Sanda Vişan (director general al Programului 2 al Televiziunii Române). Au participat: prof. dr. Jorn Rusen (preşedinte al Institutului de Ştiinţe Culturale Nordrhein-Westfalen), prof. dr. Andreas Steffens (Universitatea Kassel), scriitorii Johann Lippet şi William Totok - din Germania; dr. Krzysztof Olendzki (istoric, Ministerul Afacerilor Externe din Polonia); Petru Cârdu (scriitor, editor) din Iugoslavia; Tamara Cărăuş (eseistă, bursieră a Colegiului Noua Europă din Bucureşti), Vitalie Ciobanu (scriitor, redactor-şef revista Contrafort), din Chişinău; Gabriel Andreescu (eseist, reprezentant al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului din România - Comitetul Helsinki), Costel Bercuş (preşedinte al Centrului Romani Criss), dr. Dumitru Borţun (lector, Facultatea pentru Ştiinţele Comunicării şi Relaţii Publice "David Ogilvy", Bucureşti), Csortan Ferenc (direcţia Minorităţi Naţionale, Ministerul Român al Culturii şi Cultelor), Peter Eckstein-Kovacs (senator UDMR), Klaus Fabritius (vicepreşedinte al forumului Democrat al Germanilor din România), Ovidiu Ganz (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţii Interetnice din Ministerul Informaţiilor Publice), prof.dr. Victor Neumann (istoric, Universitatea de Vest, Timişoara), Andrei Oişteanu (eseist, cercetător), dr. Cristian Preda (conferenţiar, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, Universitatea Bucureşti), Szilagy Zsolt (deputat UDMR), Wolfgang Wittstock (deputat, vicepreşedinte al Comisiei pentru Drepturile Omului din Camera Deputaţilor).
Simpozionul a luat în dezbatere bogata problematică a identităţilor naţionale, politice şi culturale din Europa de Sud-Est, într-un moment al extinderii Uniunii Europene, şi a încercat să răspundă, pe de o parte, la întrebarea cum s-a armonizat regăsirea acestor identităţi, în procesul de recuperare a normalităţii după 1989, cu sentimentul apartenenţei acestor naţiuni la o entitate mai vastă, şi, pe de altă parte, a încercat să definească identitatea europeană ca receptacol şi punct de convergenţă al diverselor tradiţii naţionale. Iată alte câteva teme şi idei discutate: comunicare transfrontalieră, raportul majoritate-minoritate, umanismul "postmodern", organizarea discursului în diferite tradiţii spirituale, conceptul "a treia cultură" (întâlnirea a doi reprezentanţi aparţinând unor culturi diferite pe un proiect comun), nevoia de dialog autentic şi proliferarea monologurilor paralele, religie, naţionalism şi cosmopolitism după 11 septembrie 2001. S-a discutat în ce mod poate fi depăşit etnocentrismul şi dualismul normativ prin prelucrarea şi exorcizarea experienţelor istorice negative: respectiv, "cei răi" mai suntem şi noi, nu numai "ceilalţi". Europa trebuie asumată nu doar prin Leonardo Da Vinci, ci şi prin războaiele pe care le-au purtat popoarele continentului. A venit momentul să înlocuim teleologia cu reconstrucţia, să depăşim "ruptura între civilizaţii" prin toleranţă şi schimburi culturale. Europa a fost întotdeauna policentrică - cine a vrut să centralizeze Europa a obţinut numai catastrofe. Exclusivismul istoriografic naţional poate fi atenuat adoptând achiziţiile perspectivelor multiculturale asupra istoriei europene.
Simpozionul a mai cuprins o serie de manifestări adiacente. Este vorba de lansarea cărţii lui William Totok Constrângerea memoriei (Editura Polirom, 2001), a vorbit Dan Petrescu (vom publica într-unul din numerele viitoare ale Contrafortului o cronică a cărţii şi un interviu cu autorul acesteia, William Totok, cunoscut publicului din Basarabia în special graţie corespondenţelor sale de la Radio Europa Liberă). O seară literară la Muzeul Literaturii Române, cu cei doi scriitori germani originari din România, Johann Lippet şi William Totok, în cadrul căreia s-au citit versuri, s-a discutat despre volumul Banater Alphabet al celui dintâi şi a fost evocată activitatea "Grupului de Acţiune Banat" (Aktionsgruppe Banat). Un moment inedit l-a constituit demonstraţia-proiecţie a CD-ului Privirea impresionistă, conceput de cercetătorii de la Muzeul Ţăranului Român. Un concert absolut superb a susţinut la încheierea Simpozionului, grupul de etno-jazz "Domnişoara Pogany" din Bucureşti. Cvartetul, alcătuit din muzicieni tineri - instrumente de suflat, chitară/mandolină, violoncel şi percuţie -, a încântat asistenţa cu jazz american, sonuri medievale scandinave, ritmuri latino-americane şi inflexiuni componistice orientale, toate acestea grevate pe o structură fonică modernă - un adevărat "coctail" muzical de mare originalitate. Trebuie să subliniem eficienţa şi profesionalismul echipei de organizare de la Institutul Goethe, în frunte cu Hans-Georg Thunges (directorul Institutului), ajutat de Cristina Borţun, Marina Neacşu şi Roland Andor, care au dat dovadă de multă rigoare şi generozitate. Între timp, revista Observator cultural a publicat în nr. 120 un grupaj de materiale consacrate Simpozionului: texte ale participanţilor, informaţii şi aprecieri. Vom reveni şi noi cu o relatare mai amplă despre activitatea Institutului Goethe din Bucureşti în numerele viitoare ale Contrafortului.
|