Cărţi şi reviste

Un nou volum de Horia-Roman Patapievici

Despre idei&blocaje. Editura Humanitas, 2007

„Dacă un călător ideal ar poposi în România culturală a ultimelor decenii, ar fi frapat de faptul că aici ideile nu se dezbat, argumentele nu sunt ascultate, obiecţiile sunt trecute cu vederea, teoriile sunt luate în balon, iar sunetul calm al discuţiei se aude numai când autorii au murit ori când numele lor a primit confirmarea canonică a Occidentului. Călătorul nostru ar observa că la noi cărţile originale nu suscită discuţii, şcolile de gândire sunt mode de împrumut ori grupuri sudate prin forţa convingerilor profitabile, teoriile noi trezesc apatii durabile şi stârnesc antipatii ireversibile, în timp ce, sub raport uman, competenţele cedează totdeauna invidiilor, invidiile corup ireversibil onestitatea, adevărul cedează totul bârfei, bârfa nu cedează nici celei mai solide reputaţii, iar mersul ideilor este un povârniş al elanurilor avortate.” – H.-R. Patapievici

Leo Butnaru, Horia Gârbea, Mircea Ghiţulescu, Dinu Grigorescu,

Liberi în Oraşul Interzis (Jurnal chinez), Editura Gheparul, Bucureşti, 2007.

Vedere şi viziune

Graţie legăturilor de colaborare reciproc avantajoase, pe care le are Uniunea Scriitorilor din România cu organizaţii afine din alte ţări, an de an sau, uneori, o dată la doi ani delegaţii de literaţi de la noi vizitează fascinanta Chină. Din zecii de peregrini-condeieri care au urcat pe Marele Zid Chinezesc sau au intrat – totuşi! – în Oraşul Interzis, care au făcut câţiva paşi, de probă, pe nisipişul acaparant al Pustiului Gobi sau s-au plimbat pe celebra şi „controversata” Piaţă Ten An Men – cea mai mare din câte există în metropolele lumii, deci – unii dintre aces­te zeci de scriitori şi-au scris jurnalele de călătorie în Ţara lui Confucius. Printre ei – Cornel Ungureanu, Lucian Vasiliu, Vasile Dan, Ioan Holban, Grigore Ilisei ş. a. Şi iată-ne în faţa unui nou volum de acest gen, care întruneşte jurnalele a patru autori – cele scurtisime ale lui Horia Gârbea şi Mircea Ghiţulescu, cel ceva mai extins al lui Dinu Grigorescu şi cel al lui Leo Butnaru, „Drumul cu hieroglife”, care deţine 2/3 din întreaga carte. Fiecare autor se particularizează şi personalizează, precum i se întâmplă şi în scrisul artistic integrat în generalitatea literaturii panromâneşti. Este vorba nu doar de a vedea în patru moduri unele şi aceleaşi lucruri, ci şi de viziuni – diaristice, eseistice, beletristice, filosofice.

Revista „Semn” nr. 3/2007

Nicolae Leahu semnează editorialul Lirico-epice şi tragicomice (reflecţii despre îngerii decăzuţi, despre Sergiu Mocanu şi partidul său, care s-ar putea numi „Partidul Lepădării de Transnistria” şi despre cetăţeanul-oficial-turmentat).

Tema principală a acestui număr este „Plăcerea lecturii”.

Participă: Eugen Lungu (Moby Dick, un paradis al simbolurilor), Mihai Cimpoi (Lampedusa: ghepardul, emblemă a agoniei), Mircea V. Ciobanu (Nuvelele lui Borges, poliţiste şi cinematografice), Margareta Curtescu (Un roman conştient de sine – John Fowles, „Colecţionarul”), Lucia Ţurcanu (Amestecarea cărţilor de citire cu cărţile de tarot - Italo Calvino, „Castelul destinelor încrucişate”), Adrian Ciubotaru (Fizica şi metafizica beţiei – Venedikt Erofeev, „Moskva-Petuşki”), Emilian Galaicu-Păun (Kazuo Ishiguro, „Să nu mă părăseşti”), Natalia Ivasîşen („Un strop de pornografie maghiară – Péter Esterházy), Nicolae Leahu (Pamuk, băsnuitorul postmodern – Orhan Pamuk, „Mă numesc Roşu”).

Alţi autori: Irina Nechit (cu un ciclu de poeme), Leo Butnaru (cu un text intitulat „Furnicile. Ruleta românească”).