Literatura tânără basarabeană în Austria

Revista austriacă Literatur und Kritik, care apare la Salzburg, publică în numărul său pe luna mai 2002 un important grupaj de texte - 40 de pagini! - semnate de scriitori din generaţia tânără din Republica Moldova. Este, după ştiinţa noastră, cel mai mare grup literar basarabean desantat vreodată în spaţiul cultural german. Cel care a contribuit decisiv la această "prezenţă austriacă" a autorilor de la Chişinău este scriitorul şi ziaristul Johannes Gelich, care a vizitat Basarabia de mai multe ori (ultima vizită, 7-15 iunie curent, când a lansat, împreună cu scriitorii basarabeni antologaţi, revista Literatur und Kritik la Universitatea de Stat din Chişinău, prilej cu care a inaugurat şi o Bibliotecă Austriacă, după modelul celora din alte capitale europene). Johannes Gelich scrie un studiu-prezentare, "Terra Bassarabum - Land zwischem Pruth und Dnjestr", presărat cu destule sintagme îndrăzneţe şi memorabile, despre realităţile politice şi culturale de la noi. Sunt inventariate şi explicate pentru cititorul austriac momentele cruciale din istoria acestui teritoriu: invazia romană, împăratul Traian, războaiele ruso-turce, Dimitrie Cantemir, Petru I, (...) Sfatul Ţării, România Mare de la 1918, RSSM, pactul Ribbentrop-Molotov, introducerea alfabetului chirilic pentru limba română din Basarabia, declararea independenţei Republicii Moldova (august 1991), războiul din Transnistria, armata a 14-a rusă de ocupaţie,  preşedintele-comsomolist Lucinschi, preşedintele-general Vladimir Voronin, Iurie Roşca, salariul lunar de 30 de dolari,  revoltele studenţeşti împotriva rusificării din Piaţa Marii Adunări Naţionale desfăşurate la Chişinău în lunile ianuarie-martie 2002... Cum se observă, o descriere amănunţită, din care nu lipsesc nici "judecăţile" şi deducţiile personale ale autorului, pentru că Johannes Gelich, jurnalist occidental vorbitor de română, e obişnuit să gândească pe cont propriu. La Chişinău el a citit ziare, a ascultat şi a discutat cu mai multe persoane, unora le-a pus întrebări provocatoare, inhibante, enervante, încercând să înţeleagă cât mai bine Basarabia şi oamenii ei. Concluzia lui, într-o expresie naturist-artistică, este aceasta: Terra Bassarabum - Mit dem Arsch in zwei Booten - nicht Rumanien und nicht Russland  (Basarabia stă cu curul în două luntri - nici cu România şi nici cu Rusia)...

Să revenim însă la scriitorii basarabeni publicaţi de Literatur und Kritik. Nicolae Spătaru, Alexandru Vakulovski, Dumitru Crudu, Grigore Chiper, Irina Nechit, Vasile Gârneţ semnează poezie. Emilian Galaicu-Păun este prezent cu un fragment de proză intitulat "Ibi sunt leones...", iar Tamara Cărăuş exemplifică, prin câteva pagini, eseistica tânără basarabeană. Sunt publicate şi fragmente dintr-o discuţie purtată în cadrul unei mese rotunde la revista Contrafort, discuţie moderată de Johannes Gelich şi Radu Andriescu, la care au participat Vitalie Ciobanu, Constantin Cheianu, Vasile Gârneţ, Nicolae Spătaru, Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Popa, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan, Valentina Tăzlăuanu, Irina Nechit, Grigore Chiper. Textul complet al acestei dezbateri, cu un larg ecou în lumea literară de la Chişinău, a apărut în nr. 12/2001 al revistei "Contrafort", sub titlul "Opţiunile tinerei literaturi din Basarabia" şi poate fi recitită pe site-ul revistei (arhiva Contrafort) la www.contrafort.md

Situat în trendul gândirii postmoderne, fiind şi un adept convins al corectitudinii politice, Johannes Gelich a descoperit la Chişinău şi doi scriitori tineri de limba rusă: Irina Remisova şi Michael Finkel, pe care îi include în blocul literaturii din Basarabia publicat în Literatur und Kritik. Surpriza acestei "descoperiri" pe care o face scriitorul austriac, vine din faptul că aceşti creatori nu se manifestă nici într-un fel în viaţa Basarabiei (în orice caz, nu la modul vizibil), ci apar doar ca figuri de inventariat pentru tabloul multinaţional al ţărişoarei noastre comunizate. Ne bucurăm să‑i avem alături de noi pe aceşti scriitori de limbă rusă, care credem că sunt creatori adevăraţi şi nu amatori de care e plin Chişinăul. Mai ales, am dori să-i vedem foarte activi şi influenţi în rândurile minorităţii de limbă rusă, o comunitate în mare parte nostalgică şi antieuropeană, care a votat, e-adevărat, alături de mulţi basarabeni, cu comuniştii conservatori, instalând în fruntea ţării legiunea retardată şi analfabetă condusă de Voronin, Ostapciuc şi Tarlev...

Traducerea în germană a textelor scriitorilor basarabeni a fost făcută de poetul ieşean Michael Astner şi de Cristina Spinei.

1