În România există multe concursuri, în care editurile, în colaborare cu diverse asociații culturale, anunță concursuri de manuscrise, al căror premiu principal reprezintă editarea celui mai bun manuscris, în special a unuia de debut, la o editură specializată. Este și cazul Oxanei Gherman, critic și cercetător literar, care a fost declarată câștigătoare a unui astfel de concurs.

La un an de la apariția volumului sintetic Critice. Arheul marginii și alte narațiuni, editura Cartier tipărește o altă sinteză exegetică, de data aceasta avându-l pe autorul de anul trecut drept protagonist al cărții: Andrei Țurcanu, un destin asumat, o ediție de Nina Corcinschi.

Cel mai recent volum de versuri al Călinei Trifan, Zona de respirație, este de format mai mic, potrivit pentru poemele (ultra)scurte incluse în el. Textele reduse sunt comparabile cu dimensiunea epigramelor. Această comparație nu mi se pare nici hazardată, nici întâmplătoare.

Recenta carte, adunată (acesta mi se pare cuvântul potrivit) cu dragoste de Mircea A. Diaconu, profesorul și distinsul critic literar, ne oferă o perspectivă neobișnuită asupra istoriei, o mostră inedită de geografie urbană (și mitologie urbană), iar implicit și consecutiv, de literatură. O carte având ca subiect, dar și ca personaj central, orașul Cernăuți în interbelic.

Domeniile de interes cultural-artistic ale Simonei-Grazia Dima sunt diverse, între care un loc aparte îl ocupă bineînțeles poezia sub diferite forme: compunere, traducere sau comentariu. În ce privește propria creație poetică, autoarea se străduiește să mențină un ritm. Astfel, până în prezent, poeta a reușit să editeze în jur de cincisprezece plachete.

Când am aflat despre apariția volumului despre care scriu în cele ce urmează, nu prea înțelegeam jocul și miza, în competiția literară, a „cărților-valet”, o colecție bizară sub aspect editorial, inaugurată de Maria Șleahtițchi la Muzeul Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău. Mai precis ar fi: la editura muzeului, dacă ea ar fi existat (pentru că-i o afacere editorială, nu una muzeistică).

Că umanitatea a intrat în era digitalizării nu mai este o noutate, la fel cum nu e nici faptul că lumile virtuale consumă tot mai mult din existența umană. Probabil că omul a simțit întotdeauna nevoia de a se deda spre absorbție unor realități alternative, tendință confirmată de apariția mitologiilor, religiilor, artelor, spațiilor web etc., care nu fac decât să deschidă piste către o multitudine de lumi ficționale.

Iacob Florea face parte din acea categorie rară de scriitori/prozatori pe care îi interesează mereu lucrurile făcute/scrise altfel. O știu, în primul rând, din proza sa scurtă, rezervată unor fini cunoscători ai fenomenului prozastic. Textele sale se caracterizează fie prin construcția atentă a subiectului, cu întorsături neașteptate care suscită în permanență interesul și gustul estetic, fie prin subiecte mai comune, dar care pun în valoare detaliul și nuanța.

Calitatea neîndoielnic remarcabilă a cărții Un secol de poezie română scrisă de femei, Vo­lumul II (1945-1989) este crearea unui spațiu poetic comun. Femeile din România vremurilor comuniste și postcomuniste fac casă bună cu româncele din Republica Moldova, Suedia, Italia, SUA. O poezie de pretutindeni, o impresionantă selecție de poete (43 la număr) și poeme.

Volumul Proba esteticului. (Neo)moderniști basarabeni (Gunivas, 2020, 408 p.), de Alexandru Burlacu, propune o revizuire critică a poeziei șaizeciste în spațiul pruto-nistrean.

La finele lui 2020, a apărut la Chișinău romanul Colivia, al lui Volodymyr Danylenko, cunoscut scriitor ucrainean: prozator (romancier și nuvelist), dramaturg, poet, eseist și critic literar. Traducerea îi aparține lui Mihai Hafia Traista, care însoțește volumul cu o bogată postfață.

Cartea de memorii a Antoninei Sârbu Atelierul din strada Patrice, eclectică și omnivoră, încercând să adune tot ce s-a scris la subiectul pe care îl abordează, este, în consecință, un poem.

Omul-orchestră, scriitor, muzician, editor de revistă, Marcel Gherman e cel mai important scriitor SF şi Fantasy

De mai mulți ani, romanul a devenit o specie literară privilegiată și suprasolicitată. Unele edituri nu mai publică altceva în materie de literatură decât roman. Măcar parțial, unii scriitori au început să își adapteze lucrările ca să le integreze în categoria de roman. În felul acesta, genul romanului a devenit extrem de permeabil, generos, încăpător.

Una dintre aparițiile editoriale remarcabile ale anului 2019 este volumul Narațiuni ale erosului (Ed.

Al doilea roman din dilogia lui Val Butnaru Manuscrisul lui Zograf este intitulat cu o adresă ludic-tristă: desperado.com

O carte de nuanță a detaliului și a atmosferei psihoafective a mediului literar interbelic – iată prima impresie pe care o lasă lectura studiului Ligiei Tudurachi Grup sburător.

După volumul samizdat Căpșune în inima mea (2007) și debutul editorial cu Google translate: Ștefan-Vodă (Tracus Arte, 2012), Hose

Doi scriitori – Jan Cornelius de la Düsseldorf și Adina Popescu de la București – au hotărât să își unească forțele și să învie o veche tradiție: genul epistolar. Cum s-a înfiripat această corespondență este descris într-un capitol aparte al cărții lor De ce nu-s românii ca nemții.

Val Butnaru are o relaţie specială cu Vlad Plahotniuc. O luptă cărei i-a dedicat toate forţele şi mijloacele: Jurnal de Chişinău, Jurnal.md, Jurnal FM, Jurnal TV (cu emisiunea pe care a moderat-o personal de ani buni, „Cabinetul din umbră”). Consecinţa directă a acestui război personal a fost eliminarea din politică a oponentului său, care a luat calea pribegiei. După ce l-a asasinat politic, Val Butnaru îşi mai omoară încă o dată zeul (malefic) învins, de data asta zâmbind, într-o comedie literară.