În primii ani postbelici populaţia, în special cea rurală, a schimbat masiv, contra produse alimentare, diferite obiecte (haine, prosoape, covoare şi chiar case) achiziţionate în perioada precedentă. Studenţii, deşi nu dispuneau de asemenea bunuri, au putut să schimbe sau să vândă ocazional obiecte găsite în imobilele răvăşite de război. Comitetele sindicale studenţeşti repartizau bonuri ce permiteau achiziţionarea unor mărfuri industriale greu de găsit și ele: haine, gaz lampant ş.a.