Cine și cum reprezintă în lume, din punct de vedere cultural, Republica Moldova? – se întreabă în editorialul său Valentina Tăzlăuanu, redactorul-șef al revistei, evocând excelenta prestație, de intelectuali veritabili, a doi dintre diplomații acreditați la Chișinău – ambasadorii Poloniei și României – în cadrul expoziției „Czeslaw Milosz”, găzduită recent de Biblioteca Națională: „Personalul ambasadelor noastre continuă să fie selectat după criterii politice sau obscure legături de rudenie cu potentații zilei, iar cultura nu intră în preocupările lor cotidiene.

Miercuri, 23 noiembrie 2011, Premiul Cartea anului a fost decernat scriitoarei Marta Petreu pentru romanul Acasă, pe Câmpia Armaghedonului, apărut la editura Polirom.  
Festivitatea de decernare a premiului acordat de revista România literară, cu sprijinul Fundaţiei ANONIMUL, s-a desfăşurat la Clubul Prometheus din Bucureşti.

articol: 

articol: 

articol: 

articol: 

articol: 

articol: 

articol: 

articol: 

Semnal (Ana Blandiana, Cele patru anotimpuri (ediţie revăzută de autoare). Proiecte de trecut; Andrei Pleşu, Faţă către faţă. Întâlniri şi portrete; Oleg Serebrian, Cântecul mării (roman); Marcel Gherman, Cartea viselor; Anatol Moraru, Nu mă tentează (povestiri); Valentina Tăzlăuanu, Lumea după Hamlet; Daniel Cristea-Enache, Cinematograful gol; Orhan Pamuk, Istanbul)

Institutul Cultural Român din Londra a lansat pe 1 decembrie concursul pentru programul de rezidenţă Attic Arts 2012, adresat cetăţenilor români şi din Republica Moldova care desfăşoară proiecte în următoarele domenii: literatură, arte vizuale (inclusiv curatoriat), muzică, design, dans, teatru, film, muzeologie/muzeografie, arhitectură, urbanism şi patrimoniu cultural.

Primul roman al lui Jeffrey Eugenides (n. 1960), Sinuciderea fecioarelor, publicat în 1993 (Polirom, 2005), s-a bucurat de un succes răsunător, fiind şi ecranizat la Hollywood, în regia Sofiei Coppola. Romanul Middlesex (Polirom, 2005) i-a adus elogiile criticii, care l-a comparat cu monştrii sacri ai literaturii americane, Saul Bellow şi Philip Roth, şi a fost distins, în anul 2003, cu Premiul Pulitzer.

articol: 

Din păcate, literatura care se scrie în Polonia în zilele noastre este puţin cunoscută publicului român. Spre deosebire de alte state din Europa Răsăriteană, ai căror reprezentanţi se bucură de o prezenţă constantă pe rafturile librăriilor de la noi (mă gândesc aici mai cu seamă la Ungaria şi Cehia), Polonia este mai degrabă o prezenţă discretă.

articol: 

Vineri, 2 decembrie 2011, la Uniunea Scriitorilor din Chişinău a avut loc lansarea volumului Scrisori din Paris de Lucreţia Bârlădeanu, apărut la Editura ARC. Moderat de criticul literar Eugen Lungu, evenimentul a reunit un public numeros şi select. Despre carte au vorbit Mircea V. Ciobanu, Leo Butnaru, Vitalie Ciobanu, Vladimir Beşleagă şi Ion Ciocanu.

Într-o lume în schimbare, se impune cu de la sine putere elaborarea unor noi teorii sociale, adaptate la noua realitate. În acest context, ideile unor  gânditori precum Alvin Toffler, Francis Fukuyama, Marshall McLuhan sau Jean Baudrillard au reuşit să pătrundă în mainstream-ul societăţilor lor şi să devină un bun general.

Zău că-i drept (căci, dacă nu era, nici nu mai ţăcăneam despre aşa ceva): nimic mai nasol pe lumea asta ca… uitucia. Iar dacă se întîmplă să mai şi cazi uneori cu ea în recidivă... Şi dacă te mai şi grăbeşti (atunci cînd cazi...) (măcar de-ai şti unde...), îţi vine – pe osu’ meu! – să-ţi iei lumea asta-n cap, aşa ca cele două ruseştence ale noastre, care... v-aş spune eu ce vîrstă au; or, azi e luni, şi doar atît vă pot comunica despre ele, că... s(t)atu’ dînselor – [R(î)M(î)] – de muuult îi „suveren şi îndenpendent” (nu vedeţi că-i flancat de...

La Cernăuţi s-a organizat, al doilea an consecutiv, Meridian Czernowitz, un festival internaţional de poezie (2-4 septembrie 2011). Ideea iniţială a fost de a face un festival ucrainean-german (inclusiv cu invitaţi austrieci şi elveţieni), o încercare de a reînvia trecutul habsburgic aureolat, când Cernăuţiul devenise ceea ce arată în prezent: un oraş-bijuterie, cu un centru istoric compact, maiestuos, cu clădiri monumentale, impozante, cu străzi pavate – totul renovat în 2007, cu ocazia unui jubileu al urbei.

Generalul Gh. Dabija, Colonelul Gh. Rasoviceanu şi Preotul-căpitan Gh. Cotenescu
 
O cronică pe cât de alertă pe atât de minuțioasă a evenimentelor derulate în teatrele de operațiuni ale armatei române în Primul Război Mondial, semnată de dl Radu Petrescu din București.

Patroni şi patronaţi
Ca să-şi asigure liniştea şi bunăstarea, oamenii şi-au ales sfinţi-protectori. Fiecare breaslă a ţinut să aibă o instanţă superioară, independentă de obişnuita strâmbătate terestră, care s-o ocrotească şi căreia să-i adreseze rugăciunile la moment de mare cumpănă.

Deşi ne credem diferiţi unii de alţii, experienţele pe care le acumulăm sunt uimitor de asemănătoare. Articolul Cristinei Boboc – Acasă, în ghetou –, publicat în numărul anterior al revistei Contrafort, deschide o temă de discuţie (şi de reflecţie) care-l priveşte nu doar pe basarabeanul plecat la studii în România, ci şi pe cel rămas acasă.

Anul acesta, pe 27 iulie, s-au împlinit 90 de ani din ziua naşterii lui Eugeniu Coşeriu. Cu această ocazie au fost organizate mai multe manifestări ştiinţifice şi comemorative atât în Republica Moldova şi România, cât şi în Spania şi Italia.

Cea mai bună nuvelă a lui Negruzzi (vezi Manolescu ş. a.) este O alergare de cai. Iată o secvenţă de la începutul textului:
„Tot oraşul Chişinăului se adunase ca să privească alergarea de cai, ce se prelungise păn-în luna lui septemvrie cu aşteptarea d. conte Voronţov, guvernatorul general a Nuorusiei şi a Besarabiei; dar trecerea lordului Durham, ambasadorul Marei Britanii lângă curtea Petersburgului, pe la Odesa, împiedecându-l, alergarea rămase a se face numai în fiinţa d. guvernator civil, generalul Fedorov. […]

Într-un „colţ” de web, la cine ştie ce intersecţie-păienjeniş-internet, tu ai găsit, involuntar, accidental, şi informaţia (la rubrica: diverse) că, cică, marele [tu, cititorul involuntar, ai fi luat marele între ghilimele; totul este extrem de relativ, mai ales la comparaţia „noastră” (voastră) cu „ei”, a timpurilor pe care le trăiţi voi – cu vremurile în care au trăit şi au murit ei, spre bucuria nevertebratelor ce huzuresc în solul cimitirelor]; că, cică, „marele” scriitor din secolele XX-XXI (a vieţuit, fifty-fifty, simetric, câte 40 de ani în fiecare

Nu am blog şi nu ţin un jurnal. Reuşesc să mă explic şi înţeleg mai bine, fapt consemnat şi de unii colegi, mai ales exhibându-mă public. Văd că invitaţia lui Vitalie Ciobanu de a scrie despre experienţa mea din televiziune m-a provocat în acest sens.

Prin 1992 sau 1993, am văzut pe scena din Grădina Icoanei a Teatrului Bulandra din Bucureşti spectacolul cu piesa „Visul unei nopţi de vară”, de W. Shakespeare, în regia lui Liviu Ciulei. A fost pentru mine o revelaţie.

Absenţa negativului
1. infraroşu 
Când
în ardoarea rugăciunilor
bigotul atinge extazul
 
în aura gândurilor sale
cu infraroşu
l-ai putea fotografia
pe Dumnezeu...
 
2. fără