Nr. 7-8 (287-288), iulie-august 2019

tăcere
de la un timp
și-a făcut culcuș în așteptarea mea
singurătatea
în așteptare

Ca modalitate de reprezentare a puterii suverane, corpul constituie unul din subiectele de predilecție ale antropologiei politice. Începînd cu Ernst H. Kantorowicz (fondatorul en titre al domeniului) nenumărate studii au explorat diversele aspecte și semnificații ale acestui simbol, transformîndu-l, încet-încet, într-un cîmp de cercetare de sine stătător.

Rodica Gotca este o tânără poetă, stabilită, deocamdată, la Anenii Noi. Zic deocamdată, pentru că oamenii părăsesc vetrele rurale şi fie că pleacă direct în străinătate, fie că se mută în oraşe, adică la Chişinău. Vreo 15-20 de ani în urmă existau mai multe nume importante ale literaturii române domiciliate la Ungheni, Bălţi sau Cahul. Acum numărul lor s-a diminuat considerabil, încât capitala devine singurul centru în care e concentrată elita literară.

Criticul literar e mai întâi arbitru şi abia apoi judecător. Judecata de valoare într-un discurs critic e implicită, ea nu este un scop în sine. Criticul ştie, din propriile aventuri cu textele străine, că judecata de valoare, vorba bătrânului Kant, e una de gust, e una estetică (senzorială, în esenţă). Pe când arbitrajul ţine strict de meserie, de calcul, de tehnică.

Diplomatul. Supranumit „pana de aur” a diplomației moldovenești, Valeriu Turea este un adevărat artist, un om de cultură autentic. Fire generoasă și deschisă, el i-a susținut cu implicare și dăruire pe conaționalii săi de pe oriunde l-au purtat drumurile carierei diplomatice. Este un caz nu tocmai frecvent în rândurile corpului diplomatic al Republicii Moldova ca un ambasador să fie și scriitor.

Marți, 24 septembrie, premierul Maia Sandu a prezentat raportul primelor o sută de zile ale Guvernului. Bilanțul așteptat cu mult interes a avut un preambul-metaforă, care mi-a amintit de un tablou de Bosch sau de o xilogravură de Dürrer – avea un aer hieratic, de satiră medievală.