Nr. 3-4 (271-272), martie-aprilie 2018

Deși ne știm de mai mult timp, indirect, aș spune, prin intervenții publicistice sau grație unor prieteni comuni, l-am cunoscut pe domnul Teodor Baconschi, „în carne și oase”, abia la sfârșitul lunii martie curent, la Chișinău, unde și-a lansat volumul Mic almanah al marilor oameni (pe care i-am cunoscut).

Între 15 și 18 martie 2018 s-a desfășurat Târgul de Carte de la Leipzig, una dintre cele mai prestigioase și mai importante manifestații de acest fel din lume. Nu e un târg la care se vând cărți, așa cum ne-am obișnuit în România și în Basarabia, e un târg la care se prezintă literaturile unor țări, în special din spațiul central- și est-european, un târg care pune oamenii în legătură – autori, presă, edituri, public –, un târg care impulsionează proiecte de creație.

Lumea literară românească, antre­nată în ultimul timp în polemici –
necesare, de neevitat și totodată perfect inutile, cum spun voci chiar din interiorul breslei –, își are momentele sale de festivism plăcut, atunci când se celebrează excelența. Premiile revistei „Observator cultural”, care au ajuns în acest an la ediția a XII-a, au fost acordate pe 16 aprilie 2018 în cadrul unei Gale desfășurate la Teatrul Odeon din București.

Vineri, 27 aprilie 2018, la cinematograful „Odeon” din Chișinău a fost lansat proiectul „Centenarul filmului românesc – 100 de ani, 100 de filme, 100 de orașe”. Proiectul cuprinde traseul România – Republica Moldova – Cernăuți. E un proiect inițiat de Asociația ARTIS din Iași și Asociația Obștească MIA din Chișinău, în colaborare cu Agenția Națională de Presă AGERPRES și Asociația Studenților Jurnaliști din Iași, cu susținerea financiară a Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău.

Teodor Baconschi: „Nu pot concepe un Occident post-creștin, post-umanist, ci doar unul în care democrația, cultura înaltă, demnitatea persoanei, orgoliul identității și des­chi­derea spre alteritate continuă să ne dea forță, distincție civilizațională și viitor”
 

Luna mai în Republica Moldova, prin tradiție, este rezervată cvasi-integral competiției miturilor, bătăliilor simbolice, confruntărilor de ideologii. Muncim mult, dar prost și degeaba, nu producem plusvaloare. Majoritatea cetățenilor se zbate să-și asigure viața de azi pe mâine (tot mai scumpă și mai nesigură). O minoritate, superbogată și cinică, își folosește abilitățile pentru a pune „în operă” hoții la scară mare și fentări ale legii.