Revista revistelor

Un număr de colecție, cel din septembrie 2021, al revistei „Ateneu” (Bacău), în care redacția a invitat mai mulți scriitori să spună, pe scurt, ce înseamnă pentru ei Bacovia, de la nașterea căruia s-au împlinit 140 de ani.

Andrei Pleșu în editorialul său, „Mâhniri de bătrân vaccinat (român)”, comentează explozia de isterie și mefiență din societatea românească invadată de pandemie: „Nu mai credem în ce știu specialiștii, dar credem în ceea ce, de fapt, 

„Sud-Est cultural”, nr. 2/2021
 

Multe texte interesante în sumarul revistei Sud-Est cultural, nr. 1/2021. Mircea V. Ciobanu (MVC) scrie despre „Poezia promoției ’90”, o generație ajunsă la timpul antologiilor de bilanț, când sunt strigați liderii și inventariate echipele.

Un dublu portret omagial Ion Pop în numărul 6 al „Revistei literare”. Poet, critic și istoric literar, respectat și îndrăgit profesor universitar, Ion Pop a împlinit 80 de ani pe 1 iulie. La mulți ani și din partea contrafortiștilor, Maestre!

QUADRAT nr. 3/2020
 

În editorialul său, „Despre responsabilitate”, Marcel Gherman abordează – stil ofensiv, comparații îndrăznețe – un subiect delicat, și anume dacă interesul public trebuie să prevaleze asupra interesului privat: „Aplicat în domeniul culturii, acest principiu presupune că un literat sau un artist nu trebuie să se preocupe exclusiv de realizarea propriei cariere și de promovarea propriei persoane, ci ar trebui să mai facă și ceva pentru colegii săi de breaslă, și pentru cultură în ansamb

Variat și consistent nr. 3 din acest an al revistei „Sud-Est cultural”. Editorialul lui Marcel Gherman are un titlu percutant, „Despre inepție”, și un limbaj direct, fără false politețuri. Lipsa de educație, lenea, sunt tarele care marchează lumea contemporană, cu nenorocirile și suferințele ei:

În acest an, 2020, foarte încercat, revista Sud-Est Cultural împlinește 30 de ani de la fondare. O aniversare remarcabilă, care certifică și întărește edificiul cultural și identitar al românilor din Basarabia.

O mini-bibliotecă – colecția revistei „Sud-Est cultural”
 

„Sud-Est cultural” – Cititori, autori, biografii și opere
 

Sud-Est cultural, nr.2/2019
 
Un număr dens, cu texte interesante – cronici de carte, sinteze literare, eseuri, poezie, proză, fragmente de teatru… –, așa cum redacția și-a obișnuit de mult cititorii.

Revista literară, nr.10/2018, publică un grupaj de texte despre Aureliu Busuioc, de la a cărui dispariție s-au împlinit, pe 9 octombrie, șase ani. Mircea V. Ciobanu își intitulează articolul „Actualitatea după Busuioc”, remarcând autenticitatea și, evident, actualitatea operei acestuia.

Revista literară, nr. 9/2018
 

Valentina Tăzlăuanu, redactorul-șef al publicației, evocă în editorialul său spiritul de creativitate intensă al trupei Teatrului „Luceafărul” din anii ’60. Renumita promoție reformatoare a școlii de teatru „Șciukin” de la Moscova, în frunte cu triada Ion Ungureanu, Sandri Ion Șcurea și Ilie Todorov – trei regizori care au dat un alt chip artei scenice din Moldova. Cohorta luceferistă a lăsat în urma ei o legendă: cea a revirimentului cultural românesc într-o Basarabie abia ieșită din stalinism.

Interesant, dens, nr. 5 al Revistei literare din acest an.

Marca distinctivă a acestui număr sunt sintezele. Redactorul-șef, Valentina Tăzlăuanu, întreprinde o radiografie a pieselor lui Matei Vișniec, o investigație în miezul creației sale dramaturgice, din care ar putea rezulta o adevărată monografie.

Faimoasa revistă clujeană publică în nr. 1/2018 un interesant dosar intitulat „Părinți și copii. Secvențe dintr-un album de familie”, girat de Ruxandra Cesereanu. Ce am moștenit spiritual (și nu numai) de la părinții noștri? Care sunt rădăcinile psihice și sufletești ale unui scriitor?... Răspund Mariana Codruț, Ana Barton, Irina Petraș, Mihail Vakulovski, Andrei Codrescu, Ana Blandiana, Dora Pavel, Ioana Pârvulescu, Robert Șerban, Florin Irimia, Vitalie Ciobanu, Marius Chivu, Simona Popescu, Gabriela Adameșteanu și Ruxandra Cesereanu.

Acest număr de revistă se deschide cu un text al Valentinei Tăzlăuanu despre Umberto Eco, fascinantul prozator, semiolog și… cetățean al universului care a fost, până de curând, contemporan cu noi. Autoarea observă filonul ludic, ironic care străbate romanele lui Eco, dar și opera sa eseistică: „Fibra scrisului său, în același timp cartezian și jucăuș, vibrează intens și se desfoliază spontan, nutrită de atitudinea ironică ce-i străbate, expresiv și explicit, întreaga creație.

Nicolae Manolescu scrie în editorialul său despre criza manualelor de la începutul anului școlar și combate ideea Ministerului Educației de la București de a introduce materiale didactice obligatorii, altfel spus, de a elimina sursele didactice alternative. Și mai deploră dl Manolescu proasta cunoaștere a limbii române de către oficialitățile statului, care ar trebui obligate să treacă un test de ortografie – o exigență minimă pentru a ocupa un post de ministru.