Un număr de revistă bogat și variat în autori și teme. Valentina Tăzlăuanu, redactor-șef al publicației, redă, în loc de editorial, câteva impresii de lectură pe marginea romanului Solenoid – evenimentul editorial al anului trecut. „Stratificarea de planuri, jocul perspectivelor auctoriale, încrengătura de motive, o anumită incandescență a ideilor și interogațiilor asupra ființei și a destinului său în lume, fac din acest ultim roman al lui Mircea Cărtărescu un tur de forță în proza românească de azi.”
Eugen Lungu evocă într-un eseu consacrat dispariției lui Umberto Eco durerile de cap pe care le-au avut cenzorii sovietici, dar și cei din România ceaușistă, cu romanul Numele trandafirului – acolo unde, într-o frază de la începutul cărții, autorul se referă la invazia tancurilor sovietice în Praga, în august 1968. Mircea V. Ciobanu analizează criza prozei în Basarabia, căreia îi prevede totuși un final fericit, de vreme ce cataclismele din jurul nostru ne furnizează o sumedenie de subiecte.
Un amplu interviu cu Teo Chiriac – poetul, redactorul-șef al Revistei literare și vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova – interogat în toate aceste ipostaze, dar mai ales ca autor al volumului de poeme „Sufletul meu de până la Big Bang”, apărut recent. Nina Corcinschi și Andrei Țurcanu ne propun o nouă secvență din dialogul-fluviu „Cartea din mâna lui Hamlet” – o carte cu un final pe care, avem impresia, nu-l întrezăresc nici măcar cei doi interlocutori.
În cazul lui Arcadie Suceveanu, o „Polemică postmodernistă între dinozauri și postdinozauri” ia forma unor „vederi de la terasă” și a câtorva epistole (lirice). Aforisme de Leo Butnaru. Maria Șleahtițchi semnează o incursiune în biografia și proza lui Andrei Makine, autor francez de origine rusă. Mai aproape de noi, Adrian Ciubotaru explorează „teritoriile necunoscute” ale cărților lui Eugen Lungu – criticul și eseistul basarabean care merită o exegeză mai amănunțită și ne-partizană, susține cronicarul.
Lucia Țurcanu își continuă lecturile din literatura polonă cu Stanisław Lem, iar Marcel Gherman avansează spre zonele hard ale SF-ului, pentru a ilustra, tot în acest număr de revistă, un alt filon al genului – zona fantasy –, cu un fragment de roman în curs de elaborare: „Cultul bestiei”.
Alți autori: Irina Nechit (interviu cu poetul belgian Peter Ghyssaert), Larisa Turea (o trecere în revistă a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești la Chișinău, cu spectacole jucate în 2015 și 2016). Un număr de revistă ce trebuie citit cu creionul în mână.
Nina SCUTARU