Contrafort
Fondat in octombrie 1994
Contrafort : 3-4 (173-174), martie-aprilie : Literatura germană contemporană : Alexandra Sora : Între nostalgii comuniste şi tehnologii moderne: Târgul de Carte de la Leipzig - 2009

Literatura germană contemporană

Alexandra Sora

Între nostalgii comuniste şi tehnologii moderne: Târgul de Carte de la Leipzig - 2009

O babă comunistă a reuşit să cucerească Târgul de Carte de la Leipzig. Povestea unei bătrâne pensionare din provincia românească care regretă vremurile aşa-zisei „Epoci de Aur” din romanul Sunt o babă comunistă! de Dan Lungu a atras mai mult de o sută de cititori germani la lectura publică a scriitorului din Iaşi, cu toate că în aceeaşi seară erau programate întâlniri cu autori celebri din Republica Federală, precum Daniel Kehlmann sau Juli Zeh. Romanul lui Dan Lungu a apărut în traducerea lui Jan Cornelius la Editura Residenz din Austria şi s-a vândut deja în multe exemplare la Târgul de Carte, care s-a desfăşurat  între 12 şi 15 martie curent. Subiectul romanului lui Dan Lungu s-a potrivit şi cu tematica generală a acestei ediţii a celui mai mare festival de literatură din Europa, care are loc în fiecare an în luna martie la Leipzig: şi anume, aniversarea a 20 de ani de la căderea Cortinei de Fier şi raportarea la trecutul totalitar.

 Conflictul dintre eroina lui Dan Lungu, bătrâna Emilia Apostoae, şi fiica ei Alice, care a emigrat în Canada şi încearcă să-şi convingă mama la telefon să nu mai voteze „cu comuniştii”, este descris cu un umor savuros şi i-a încântat pe editorii de la prestigioasa casă editorială Residenz din Austria. Printre ei se numără Claudia Romeder, care a explicat:

„Povestea babei comuniste reflectă modul strălucit în care Dan Lungu abordează subiectul conflictului dintre generaţii, cu o atitudine ironică, dar totuşi serioasă, fără să-şi bruscheze sau să‑şi denunţe personajele.”

 

Cu toate că fragmentele prezentate publicului de la Leipzig au stârnit hohote de râs în rândul publicului german, Dan Lungu a explicat că este vorba, de fapt, de un umor trist:

„În Est, umorul are o încărcătură melancolică. Când am scris aceste două cărţi despre comunism, Raiul găinilor şi Sunt o babă comunistă!, m-am amuzat teribil – cel puţin la Raiul găinilor îmi amintesc că stăteam şi râdeam în timp ce scriam. Dar, recitindu-le şi reamintindu-mi acea epocă, se lasă un sentiment foarte greu în suflet,  mă simt straniu, e o melancolie grea. Cred că acest umor are şi o funcţie terapeutică, o funcţie de supravieţuire şi de rememorare, ca atunci când iei un medicament şi îi mai pui un mic îndulcitor ca să poţi să-l înghiţi: aşa procedăm noi cu memoria, cu trecutul recent. Umorul nu-l salvează, dar ne face să-l înghiţim.”

Romanul lui Dan Lungu Sunt o babă comunistă! a stârnit şi interesul unui editor din China, ţară care va fi, de altfel, invitata specială a Salonului de Carte de la Frankfurt din această toamnă. Când a aflat însă că romanul nu este în nici un caz un elogiu adus comunismului, interesul chinezului a scăzut subit…

Cu toate că oraşul Leipzig este un simbol al luptei anticomuniste, având în vedere că în jurul bisericii Nikolaikirche au început primele demonstraţii pro-democratice din fosta RDG, premergătoare căderii Cortinei de Fier, în anul 2009  se pare că mulţi dintre cetăţenii Germaniei răsăritene, prezenţi la târg, împărtăşesc unele dintre opiniile „babei comuniste” imaginate de Dan Lungu. În halele uriaşe ale târgului au avut loc o serie de dezbateri care vizau reabilitarea ideilor marxiste,  iar cele mai entuziaste aplauze s-au auzit atunci când Günter Grass, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură al anului 1999, a declarat că reunificarea Germaniei a fost o greşeală şi că ideologia stângistă a avut avantaje considerabile faţă de sistemul capitalist, „unicul responsabil pentru criza financiară”, potrivit autorului Tobei de tinichea. Comentariile lui despre politică au fost atât de lungi, încât Grass n-a mai apucat să citească fragmente din cea mai recentă carte, Călătorind din Germania în Germania. La celălalt pol se află cunoscutul autor maghiar György Dalos, care a publicat o carte strălucită despre democratizarea noilor state membre ale Uniunii Europene din fostul bloc sovietic, printre care şi România, cu titlul Cortina se ridică. La diverse întâlniri cu publicul german, maghiarul Dalos a pledat pentru valorile democratice şi a avertizat asupra pericolului nostalgiilor comuniste.

În ciuda crizei economice mondiale, invocate atât de des la această ediţie a Salonului de Carte de la Leipzig, numărul vizitatorilor a crescut cu 14 procente faţă de anul anterior. Iubitorii de literatură din Germania nu s-au lăsat intimidaţi nici de preţurile destul de mari ale biletelor, nici de cozile interminabile din faţa halelor târgului. În opinia scriitorului şi jurnalistului Robert Şerban, prezent la salonul de carte cu volumul de poezie Cinema la mine-acasă, acest fenomen al interesului ridicat pentru literatură în perioade de recesiune economică este explicabil: „Cred că această criză financiară care se manifestă în întreaga lume are şi o latură buna. Cred că lumea se va întoarce spre carte, spre lectură, întotdeauna s-a întâmplat aşa. În situaţii de criză, prietenul foarte bun a fost cartea: evadezi la braţ cu el într-o lume imaginară, într-o lume care nu-ţi dă bătăi de cap şi în care poţi visa…”

Acest prieten foarte bun nu trebuie să fie însă din hârtie. Cel puţin potrivit organizatorilor salonului de la Leipzig, care au prezentat la diverse standuri aşa-numitul E-Book, cartea electronică, susţinând că noile tehnologii în domeniu presupun o democratizare a lecturii. Şi scriitorul Orhan Pamuk împărtăşeşte această opinie, şi a mărturisit în mai multe interviuri că este un adept al cărţii electronice, în timp ce Umberto Eco a declarat că nu ar recurge pentru nimic în lume la un astfel de aparat, care, potrivit celebrului autor şi savant italian, „distruge magia cărţilor”.

Dincolo de dezbaterile din jurul tehnologiilor şi convingerilor politice, Târgul de la Leipzig a reflectat într-un mod deosebit de îmbucurător deschiderea literaturii române spre Occident. Autorii români prezenţi, Dan Lungu, Robert Şerban, Ion Manolescu, Petru Cimpoeşu şi Radu Paraschivescu au atras un public numeros şi interesat de cititori germani, iar Centrul Naţional al Cărţii din cadrul Institutului Cultural Român a organizat un stand de anvergură internaţională pentru a-i promova pe aceşti autori. Ion Manolescu, autorul romanului Derapaj, a remarcat, pe bună dreptate: „În sfârşit, se fac eforturile necesare ca să intrăm pe piaţa străină, ceea ce este excelent!”

 

Bonn, Martie 2009

 

1

Inapoi la cuprinsul numarului

Copyright Contrafort S.R.L.
contrafort@moldnet.md (protected by spam filter and blog promotion by blogupp)
Site apărut cu sprijinul Fundaţiei Soros Moldova