Contrafort
Fondat in octombrie 1994
Contrafort : 1-3 (63-65), ianuarie-martie : Un pământ numit Estonia : Mati Unt : 'Oamenii au nevoie de simboluri măreţe'

Un pământ numit Estonia

Mati Unt

'Oamenii au nevoie de simboluri măreţe'

Următoarea pagină

Nãscut în anul 1944, Mati Unt este unul dintre cei mai importanþi prozatori contemporani din Estonia. A absolvit Universitatea din Tartu, filologia estoniană A debutat în 1963 cu romanul Huvasti, kollane kass ("La revedere, motanule galben"). Un roman foarte important pentru literatura estonianã este considerat Sugisball ("Balul de toamnă), publicat de Mati Unt in 1979, prin care încearcă să renoveze stilul prozei estoniene, dar care a fost perceput şi ca un protest foarte dur împotriva ocupaţei sovietice. În anii de dupã 1990 Mati Unt scrie multã eseisticã, publicând şi un volum intitulat Mitologia de toate zilele, excelent primit de criticã şi cititori. Talent plurivalent, Mati Unt face şi regie de teatru, fiind considerat la ora actualã unul dintre cei mai originali regizori din Estonia.

- Ce atitudine aveţi faţă de agitaţia aceasta legată de sfârşitul secolului şi începutul unui nou mileniu?

- Cred că se iroseşte în gol foarte multă energie, cum pustie este şi disputa care încearcă să clarifice când se sfârşeşte, totuşi, acest secol. Nu mă pasionează prea tare asemenea lucruri, însă e limpede că oamenii au nevoie de nişte simboluri măreţe, măcar în planul acesta matematico-cronologic. Şi dacă jubileele unor ţări sau ale unor persoane se sărbătoresc cu mare vâlvă, de ce s-ar rata acum o asemenea ocazie, mai ales că totul îmbracă o haină mistică?

Istoria şi istoriografia în general cercetează mai mult perioadele de timp împărţite pe decenii. Nu de mult la Tartu am discutat despre anii '50 şi '60 ai acestui secol. S-a constatat, de exemplu, că începutul şi sfârşitul de deceniu sunt timpuri absolut diferite. Totul depinde pe ce pui accentul.

Cred că mileniul al doilea, pe care îl vom încheia peste un timp, nu poate fi apreciat unilateral. Privit ca un tot unitar, cred că acest mileniu ne-a dat întâi de toate speranţa că cel de-al treilea mileniu va fi altfel. Evident, mai bun decât cel pe care l-am încheiat. Deşi nimeni nu poate să ne spună cum a fost cu adevărat acest al doilea mileniu, şi nici ce se va întâmpla în cel de-al treilea.

- Ce probleme globale în domeniul ecologiei, al religiei, al ştiinţei şi medicinei vor căpăta o mare actualitate în viitor?

- Toate problemele globale care au apărut la acest sfârşit de secol vor avea o mare actualitate. Ritmul dezvoltării tehnologiei a crescut enorm, însă a crescut şi dificultatea rezolvării problemelor legate de această dinamică. Omul nu mai reuşeşte să se adapteze. Cred că cea mai mare problemă în viitor va fi creşterea numărului populaţiei de pe glob.

Astăzi ţările din lumea a treia încă sunt sărace, au un nivel de viaţă destul de scăzut. Nimeni însă nu îndrăzneşte măcar să se gândească ce se va întâmpla atunci când populaţia aceasta de câteva miliarde va dori să aibă fiecare automobile, calculatoare şi alte asemenea cuceriri ale civilizaţiei. Tehnologia aceasta avansată îi va elibera pe oameni de obligaţia muncii. Ce vor face aceşti oameni? Într-o carte scrisă de Jeremy Rifkin şi intitulată "Sfârşitul muncii", apărută de curând şi în limba estonă, autorul recomandă ca miliardele de şomeri, care vor apărea ca rezultat al progresului tehnologic, să se consacre toţi valorilor morale ale societăţii civile. Adică să facă acţiuni de caritate, să practice reflecţia ş. a. Este ceva de neînchipuit. E greu să-ţi imaginezi o societate civilizată compusă din 6 miliarde de şomeri.

- Ce înseamnă pentru Dvs. deviza: "Acţionează local - gândeşte global"?

- E o deviză foarte dreaptă, însă extrem de greu de urmărit în viaţă. Ne încurcă s-o aplicăm nu numai individualismul nostru, firesc pentru fiinţa umană, un individualism descoperit şi propagat de renaşterea şi iluminismul european, ci mai ales lipsa culturii. E greu să pretinzi cuiva să gândească global, când de fapt el nici nu a fost învăţat să gândească. Vă rog să remarcaţi că intelighenţia din vremea noastră nu este deloc interesată în a-i învăţa pe oameni să gândească. În vanitatea lor, intelectualii propagă mai degrabă dispoziţiile decadente, răul şi sfârşitul lumii. Pe intelectuali întotdeauna i-a interesat zona aceasta mai obscură: diavolul, Judecata de Apoi, omorurile şi perversităţile, însă acum toate acestea se aud mai mult datorită mijloacelor mass-media.

Unitatea Europei - într-o retrospectivă de o mie de ani

- Cât de actuală este astăzi, în opinia Dvs., experienţa acumulată de Europa în tentativa sa de unitate, începută acum o mie de ani, o dată cu procesul de creştinizare a popoarelor de pe continentul nostru?

- Ideea unităţii Europei este reală şi foarte constructivă. O Europă unită va evita cel puţin războaiele între ţările de pe continentul nostru, deşi această unitate va fi fragilă şi vulnerabilă. Cu toate acestea, putem remarca deja anumite momente pozitive în acest sens: de pildă, solidaritatea ţărilor europene în timpul intervenţiei NATO în Balcani. Dacă ne-am hotărât să extirpăm răul, trebuie să-l distrugem de la rădăcină şi cu multă hotărâre. Jumătăţile de măsură în asemenea cazuri dau naştere la complicaţii şi mai mari.

1 2 3 Următoarea pagină

Inapoi la cuprinsul numarului

Copyright Contrafort S.R.L.
contrafort@moldnet.md (protected by spam filter and blog promotion by blogupp)
Site apărut cu sprijinul Fundaţiei Soros Moldova