Metamorfoză
 
Pietre din coroană
pietre rostogolite din stâncă
pietre-mamut
grele de neclintit
în comparaţie 
cu piatra de pe inimă
sunteţi nisip...
 
 
Arta războiului
 
Blândeţe, 
cu mâinile goale
cucereşti omul
până în vârful unghiilor,
asta se cheamă
arta războiului.
 
 
Noroc de moarte
 
Dacă e a ta,
moartea vine
ca o valoare adăugată.
 
 
Kenoză
 
Las-o baltă,
dacă nu te poţi naşte a doua oară –
îndrăgosteşte-te,
restul sunt detalii.
 
 
Zi neutră
 
Cu o povaţă
nu adaugi nimic
zi a tăcerii
cu-ascultători de faţă
de când nu mai spui vorbe grele
ai greutate mare
şi ne-mpărtăşim copios
din adevăruri viitoare.
 
 
Gând fix
 
Piatră de moară
care se macină
până la confuzie.
 
 
Poezia
 
Ca marcă înregistrată
acum două mii de ani
nu-mi cred urechilor – 
respectă încă standardul
dar ca să-şi ascundă
ridurile timpului
asemeni femeilor
îşi împrospătează uşor fardul.
 
 
Glorie a frumuseții
Magdei Isanos
 
Avut-aţi un cuvânt greu de spus
nefericiri care m-aţi făcut fericită
şi mi-aţi fost de-ajutor
până în ultima clipă
la o sută de ani
vreau să afle lumea toată –
pentr-o clipă de glorie
nu sunt încă suficient de moartă.
 
 
Furtuna
 
Pe cel mai albastru senin
norilor le place să scrie
cu tuş ce nu se şterge uşor
câtă libertate – atâta poezie!
Nori ca norii
dar când îi frământă un gând
dacă nu le ajunge cerul
îl trec pe curat pe pământ.
 
 
Ora trezirii
 
Luminişuri întunecate
ilizibile firii
chiar aţi pus cruce
pe limpezire?
e-o palmă a întunericului
sau a luminii
vorbe rostite – multe
semne – puţine.
 
 
Soi de tăcere
 
De fiecare dată
când vorbele noastre nerostite
tandru se-mpreunează
tulburaţi
toţi percep totul...
în astfel de anotimpuri
pe benzile aglomerate
mai hotărâtă viaţa
îşi vede de drum
şi Dumnezeu nu întârzie-o clipă.
 
 
Liniștea minții
 
Odinioară
era pus pe întrebări
ieşite din tipar
nu pe întrebări de pus altora
ci pe cele
care te dau cu capul de pereţi
sau îţi iei lumea în cap
şi mintea se-aeriseşte
acum
rămas în acelaşi loc
se mulţumeşte cu atât
să tacă mâlc.
 
 
Superlună
 
Noaptea-i senină
dar o bântuie gânduri negre,
cu un ţipăt
nu faci nimic
e nevoie de un urlet
ca să nu te ucidă
propriile gânduri.
 
 
Agoniseală
 
La capătul drumului
marcat cu buline roşii
te-aştept, Doamne,
ca un pui de bogdaproste
dacă te strâng în braţe
mă vei strânge şi Tu
la pieptul tău?
Îmbrăţişarea asta 
e toată mângâierea
şi agoniseala unei vieţi.
 
 
Împunsături în inimă
 
Inimă a mea,
nu mai încapi un ac,
de ce atunci 
nu cunoşti îndestularea?
 
Primăvara
 
Mi-a deschis buzele
ca să-i ţin de ison
seara, dimineaţa şi la amiază
păsării din pom
de pe-un câmp minat.
 
 
Cel mai citit poem
 
Poemul acela pe care
visam să-l scriu cu tine, Doamne,
la patru mâini
pentru a fi cel mai citit poem
din cartea vieţii
neîmpiedicat
precum mi-ar plăcea
mie să compun
acum liniştea nopţi-l şopteşte
şi cu cât ascult
în întuneric
sunetu-i de cristal mai mult
cu atât îmi dau seama
că n-are pereche
e măsura tuturor poemelor
şi de frumuseţea lui
căzând ca lumina pe carte
în zori
poţi să mori.