Parteneri

Voci 2 sau misterioasele sfere (partea a VII-a)

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Voci 2 sau misterioasele sfere (partea a VII-a)

imaginea utilizatorului Vladimir Beşleagă

13
- Domnule colonel Measoedov?
- Da, dle ministru! Vă ascult.
- Ce se aude cu... reţinutul, cu... arestatul acela de aseară?
- Nimic deosebit, dle ministru. Veniţi să-l luaţi?
- Nu... Nu, nu, nu! Nu venim. Ţine-l acolo.
- Îl ţin, dle ministru.
- Şi ce zice el?
- Mai întâi şi întâi... Iată, s-a făcut ziuă... Am stat eu cu el de vorbă... Eu în patru ochi cu el... Nu-şi recunoaşte n­icio vină!
- Cum: aşa? Nu-şi recunoaşte nicio vină? Dar avem dovezi?
- Da, dar dânsul susţine că a fost arestat pe nedrept, fără... fără sancţiunea procurorului.
- Care: procuror? Noi suntem procurorii! Noi facem ce vrem! Noi facem politica în ţara asta! N-o facă el pe nebunul!
- Dle ministru! Poate... totuşi, binevoiţi să veniţi...
- Nu, nu, nu! Dacă-i aşa de tare încăpăţânat, lasă-l să stea acolo! Ţine-l o săptămână, două - trei! O jumătate de an! Un an! Să iasă toate vânturile şi nebuniile dintr-însul şi... Atunci o să spună el!..
- Cum, dle ministru? Dar nu se poate... nu se poate să-l ţin aşa... Fără sancţiunea procurorului... Atâta timp... Fără anchetă... Fără judecată...
- Nu cumva te-a ajuns şi pe tine vreo sferă de acelea... miraculoase şi enigmatice, de începi să vorbeşti aşa? Ascultă, polcovnicule! Vrei să fii general? Vrei să devii general?
- Vreau, dle ministru!
- Dar ministru vrei să fii?
- Şi ministru vreau să fiu!
- Atunci să asculţi ce-ţi spun eu!
- La ordin, dle ministru!
- Îl ţii acolo şi... Să nu-i dai mâncare!
- Nu-i dau mâncare, că... El nici nu vrea să mănânce mâncare de-a noastră. El zice că poate să trăiască şi fără mâncare.
- Dar: ce? Nu cumva îi aduc sferele acelea miraculoase ale lui mâncare?
- Nu, nu, dle ministru, dar... Santinelele noastre spun că vin nişte păsări cu pungi... de plastic în cioc... de la breasla lui... Şi-i aduc de mâncare... Nişte ciori... Nişte vultani... Nişte ulii... Care vin la fereastra lui... Îi aduc...
- Nu cumva astea-s minunăţiile Sfântului vostru... acela ce trăieşte sub pod?
- Tot ce-i posibil! Numai că la noi, prin părţile noastre nu sunt aşa unele păsări... se vede că vin de acolo, unde-i el pădurar! Că el îi pădurar! Păsările de acolo îl cunosc şi vin şi-i aduc de mâncare... Îi aduc apă! Îi aduc de toate celea... El de la noi nu mănâncă nimic!
- Chiar aşa să fie?! Asta-i comedie. Asta-i minune mare!
- Da, dle ministru. Şi noi ne minunăm aicea... Şi uite că nu au trecut nici 24 de ore şi am fost vizitat de persoane oficiale...
- De unde: persoane oficiale? Care: persoane oficiale? Să nu admiteţi nimănui să intre la cel arestat! Să nu permiteţi! Interzis!
- Da, dar eu nu pot... A fost o mică delegaţie din două persoane de la OSCE...
- Care: OSCE? De unde: OSCE? De unde ştie OSCE că tipul a fost reţinut?
- Nu ştiu de unde o fi ştiind, dar iată că ştie! Cred că s-a răsuflat cineva... cumva... S-a aflat prin angajaţii comisariatului nostru... Şi a mai fost o persoană de la... A... APROD... De la A... APDOR.
- Apăi asta este o organizaţie pentru... pentru apărarea drepturilor omului din România.
- Să nu aud de România! Să nu aud nici cuvântul ista, că... Mă înnebuneşte! Şi turb când îl aud! Să nu permiteţi să intre nimeni la el!
- Dar d-ta, dle ministru, cum crezi că... el o să-şi recunoască vina? Că lui îi aparţine vina pentru toată debandada asta, pe care a declanşat-o?
- Păi, tocmai asta este... Au venit şi la mine de la PRO TV Chişinău...
- Da, da, da! Au fost şi aici... Au stat de vorbă cu... cu Sfântul Goloi... Una... Cum îi zice? Florena Bobza... Nu: Florena – Morena Bobza... Şi ce, dle ministru? Aţi fost la televiziune? Nu v-am văzut. Îmi pare rău – mi-a scăpat emisiunea...
- N-am mai fost la nicio televiziune! Nu stau eu de vorbă cu telereporteraşii ăştia! Mai ales, cu PRO TV! Cu jurnaliştii ăştia, care colportă tot felul de minciuni şi ne încurcă să ne facem treaba cum se cuvine faţă de tătuca al nostru – faţă de Preşedintele ţării, faţă de Guvern, faţă de... faţă de... faţă de Statul nostru iubit şi dorit! Eu i-am spus aşa: să nu vină! Tu cată cumva, să nu cumva să vină şi pe la voi, la Bungheni, iară, şi să încerce să vă tragă de limbă...
- Dar, totuşi, dle ministru? Ce facem cu tipul? Poate, îl transportaţi la Centru, acolo, la Chişinău?
- Nu, nu, nu! Ţine-l acolo. Lasă-l să... să stea măcar câteva săptămâni. Pe urmă vedem noi ce facem... Până ne mai descurcăm... Până mai clarificăm... Până ceva... Ca să acumulăm materiale compromiţătoare... Corpuri delicte...
- Da, dle ministru, aşa vom face, dar eu... Să continui să-l interoghez? Să-l chestionez? Să-l descos...
- Nu e nevoie? Ţine-l acolo, închis bine... Ţine-l închis, până i-or trece fumurile, aerele şi... vânturile şi caierele şi... toate celea ale lui şi... N-au decât să vină ciorile, caprele, iezii la fereastra lui, dacă el îi aşa de mare om al Dreptăţii!
- Bine, dle ministru, dar... dar cât? Chiar două săptămâni să-l ţin aşa, închis?
- Ţine-l închis! Ţine-l închis! Şi să nu-i dai nimic de mâncare! Lasă-l să... sssssssă crape de foame! Şşşşşşşi ssssssă se caţere pe pereţi!
- Da, dle ministru, dar aici sunt printre angajaţii comisariatului nostru şi oameni care... îl simpatizează! Simpatizează cu el! Şi care... am impresia că îl şi... susţin! Îl ajută...
- Cum: îl ajută! Imediat să afli cine-s! Să fie concediaţi! Sancţionaţi! Arestaţi! Pedepsiţi! Degradaţi! Alungaţi! Jos! Jos cu ei! Degradaţi! Degradaţi! Jos! Arestaţi! Arestaţi! Arestaţi!
 
14
- Stimaţi colegi! Iubiţi fraţi! Eu, ca copreşedinte al Clubului Literar ce sunt, am consultat părerea copreşedintelui nostru Nicolae Proba...
- Da, da, da! Şi eu am fost de acord cu dl copreşedinte... Dumitru Brudu...
- Şi împreună am ajuns la concluzia următoare. Nu mai aşteptăm noi să ne vină cineva... de undeva... cândva... ca să ni-l elibereze pe colegul nostru... arestat şi... maltratat... pe nedrept! Noi trebuie să opunem rezistenţă!
- Ce: rezistenţă? Care: rezistenţă? Cum: rezistenţă? Ei sunt forţele de ordine! Ei au... au... au arme! Ei au... au... au cetăţi! Eu au... au... au închisori! Ei au de toate! Noi ce să facem? Cu mâinile goale?
- Nu! Nu! Puterea este de partea Adevărului! De partea Dreptăţii! Iată, are cuvântul domnul Golloy! Golloy! D-lui este naşul de botez al colegului nostru Pădureanu. D-lui are un plan... foarte ingenios! foarte exact... cum să-l salvăm, să-l scoatem din detenţie pe colegul nostru. Şi cât mai repede! Aveţi cuvântul, dle Golloy!
- Dragi copii! Dragi tineri. Eu am trăit în viaţa mea şi am văzut multe... Am fost în diferite situaţii... Părinţii mei au suferit gulagul Siberiei... Şi eu am văzut cu ochii mei o parte din chinurile acestea... Iată ce vă spun eu: orice putere se teme de mulţime. De revolta maselor. Orice putere! Ea face ca s-o corupă, să o atragă pe o parte cu bombonele, s-o ia cu zăhărelul şi... Cu acea parte, care să-i ţină parte, să meargă împotriva celeilalte părţi, de obidiţi şi nedreptăţiţi! Noi ce facem? Noi ştim că în această zonă a noastră de frontieră, la Bungheni, starea de spirit ne este favorabilă. Nu aţi văzut voi cum s-au revoltat preoţii şi enoriaşii împotriva episcopului numit de Patriarhul moscovit Alexie al II-lea? Cum s-au revoltat şi cum l-au fugărit de aici? Oamenii nu mai pot suporta... minciuna şi corupţia... Ei sunt complet conştienţi de situaţia tristă şi tragică... Ei au o conştiinţă românească foarte evoluată şi... O să ne ţină parte, o să ne ajute... Eu propun să procedăm aşa. Eu chem întreaga mea armată de maidanezi! Îi instruiesc frumos... Îi aliniez în şiruri şi... Mergem împreună cu toţii să înconjurăm comisariatul de poliţie... Să începem să strigăm... şi cu pancarte: „Să ne eliberaţi! Să ne eliberaţi pe... pe colegul nostru suferind! Pe care l-aţi arestat pe nedrept! Să ni-l eliberaţi! Nu ne închideţi gura!” Exact aşa cum aclamau cei de la Antena „C”! „Jos dictatura! Nu ne închideţi gura!” Noi avem dreptul la libertatea de gândire, la libertatea de creaţie!... Să vedeţi! O să meargă cu noi şi toate... toate stolurile de ciori! Şi o să meargă şi o să tăbărască asupra... asupra comisariatului de poliţie şi a poliţiei... Şi când o să vadă dl Measoedov venind atâta negreaţă asupra lui, să vedeţi că o să facă în pantaloni şi o să-i dea drumul omului nostru... Mai ales că el... el e şi... viteaz, dar pe cât e de... viteaz, pe atâta-i de fricos. Eu îl cunosc bine – am avut de a face cu el! Visul lui, idealul lui este... să avanseze cât mai sus pe scara ierarhică... să adune grade pe epoleţi şi... Să ajungă şi dânsul general, cum a ajuns colonel... Dar n-o să‑i meargă, n-o să-i iasă...
- Da! Bună idee! Dar ce?... Ce?... Când facem treaba asta?
- Eu zic: chiar astăzi! Nu putem noi să-l lăsăm la ananghie  mult timp pe colegul nostru. Treaba asta se face foarte uşor. Şi rapid! Şi iată, noi... Dar să ţinem asta în mare secret! În secret, pentru că, dacă se răsuflă lucrul ăsta, mai ştii că se întâmplă ceva! Se iau măsuri de precauţie, se fac baraje... Dar aşa noi dăm năvală cu toţii, cu toate forţele noastre: cu maidanezii... cu cele 15 mii de maidanezi! Şi cu alte vreo 30 de mii de... de... de ciori! Cu care o să tăbărâm asupra lor, asupra comisariatului şi... Atunci o să vedem pe unde or să scoată ei cămaşa!... Numai să păstrăm planul nostru în strict secret! Tu, măi Ţică, să nu cumva să sufli o vorbă către cineva despre se avem noi a face...
 
15
- Domnule ministru! Domnule ministru! Unde-i? Dar... unde-a dispărut dl ministru? Dvs. sunteţi, dle adjunct? Găsiţi-l imediat pe dl ministru! Alarmă! Stare de alarmă! Asediu! Stare de asediu! Vin asupra noastră gloate, gloate...
- Ce fel de gloate, dle Measoedov?
- Vin din toate părţile asupra comisariatului nostru... După cât am aflat de la spioni, vin cu intenţia să-l elibereze pe cel arestat, pe Pădurarul cela... Pădureanu sau... cum îi mai zice... Vor să-l elibereze! Ce să facem? Ce măsuri să luăm?
- Cum: ce măsuri? Nu sunteţi voi conştienţi de ceea ce să faceţi? Dar ce fel de gloate sunt acelea? Oameni cu furci, cu topoare, cu... ceva?
- Nu, nu, nu, dle! Dacă ar fi oameni cu furci, cu topoare, ar fi altceva! Dar aşa vin... vin... vin... vin haite mari de câini! Vin şi... toţi angajaţii noştri s-au speriat, pentru că aceşti câini... ştiu să asculte de ordinele sfântului de sub pod, Goloi... Şi ei ştiu că nu se pun împotriva acelor câini... Şi mi se pare că de-acuma au şi început să fugă din sediu... Am rămas eu singur aici... Toţi s-au retras pe uşile din dos şi... m-au părăsit! Eu am rămas singur!
- Şi ce? D-ta, dle colonel, nu ai nici o armă acolo? Nici o puşcă?
- Şi ce dacă am un pistol? Şi ce dacă am arme? Am să trag şi... am să ucid un câine, am să ucid doi câini, iar ceilalţi? Ceilalţi or să vină şi or să mă facă fărâme/bucăţele? Nu! Nu! Nu opun eu rezistenţă! Nu opun. Mai bine îi dau drumul... drumul celui arestat! Cum să procedez, dle viceministru?
- Stai un pic, să-l contactez pe dl ministru. Că e tocmai plecat la saună... Şi, fiind acolo, cred că a pus mai departe mobilul şi... nu aude. Ori stă în baie sau la bazin... Acuşi îl caut!
- Alo! Alo! Domnule ministru! Dle ministru! Vă rog iertare... Că vă deranjez în momentele cele mai plăcute pentru Dvs. ... Dar aici se întâmplă, la noi, la Bungheni... Au venit... Dau năvală gloate! Gloate asupra comisariatului de poliţie! Vin să-l elibereze pe tipul arestat astă noapte...
- Ce fel de gloate? Care: gloate? De unde gloate?
- Da! Sunt haite de câini! Toţi câinii, toţi maidanezii, dar şi cei de pe la casele oamenilor... Că oamenii i-au eliberat din lanţuri şi... Vin... Vin să ne... să ne sfâşie... Ca să-l elibereze pe cel arestat! Vin ciori, vin stoluri de ciori asupra noastră...
- Nici un fel de stoluri! Nici un fel de maidanezi! Trageţi în ei! Cu mitraliera, cu...
- Domnule ministru, dar noi nu avem mitraliere! Mitraliere au numai militarii, armata... Noi nu avem!
- Cu săbiile tăiaţi-i! Cu săbiile! Sfârtecaţi-i! Daţi-le gaze lacrimogene! Băteţi-i cu tunurile de apă!
- De unde tunuri? Tunul nostru a ruginit demult! Demult nu se mai fac greve... nimic... Şi am avut şi noi un tun şi pe... acela ni l-au luat... au spus să-l repare şi... aşa şi a rămas...
- Şi: ce? Vreţi să vin eu acolo? Să vă apăr eu? Apăraţi-vă singur, cum ştiţi!
- Dar ce să facem, dle ministru? Dle ministru, ce să facem? Ce să facem? Iată, dle ministru, au apărut şi nişte tancuri!
- De unde au ei tancuri? Care: tancuri? De unde: tancuri?
- Nu ştiu de unde au luat ei tancuri!
- Ce fel de tancuri? Ia uite mai bine şi vezi!
- Daaa... scrie pe dânsul: tanc! Numai că nu-s tancuri, dle ministru...
- Dar ce sunt, dle colonel?
- Sunt... Sunt nişte... trei boi... maaari! umflaţi! cornoraaaţi! Şi pe frunte la fiecare o scândură agăţată de coarne... şi pe fiecare scândură scris măşcat: tanc! Iar unul s-o dat nu ştiu cum pe-o parte şi a făcut ce-o făcut... poate s-a scărpinat, poate altceva că... Şi pe coastele lor, pe tustrei, scrie tot aşa: tancul nr. 1, tancul nr. 2, tancul nr. 3... Iar pe tancul din mijloc stă călare însuşi dl consilier municipal Goloi şi... El îi îndeamnă pe toţi la atac, conduce ca un general! Ce să facem, dle ministru? Mi-i de-a scăpării, de-a scăpării... Toţi au fugit, m-au părăsit! Au şters putina... Am rămas eu unul singur! Nu mă pot să mă apăr. Dacă dau cu pistolul în cineva, atunci - vin şi mă sfâşie! Mai bine îi dau drumul tipului... celui arestat. Îi zic: du-te unde ştii!
- Atunci aşa să faci: dacă zici că-i mare pericol... primejdie pentru viaţă, atunci aşa să faci: te duci, deschide-i uşa de la izolator şi... Spune-i să iasă şi să plece unde... l-or duce ochii!
- Cum aşa, dle ministru? Să-l eliberez după ce cu greu l-am arestat? Şi m-am compromis? Şi... să-l eliberez aşa, uşor, fără de nicio condiţie?
- Nu-i pune nicio condiţie, dle colonel! Ştim noi cum să-l găbjim în alt loc şi să-i venim de hac! Că nu-i prima dată... Avem noi metodele noastre. Fii pe pace... Dacă aşa s-a răsculat lumea de acolo, cel puţin... lumea animală, că cea... umană încă dormitează... Până o să vină sferele acelea s-o trezească... Atunci să ştii că lumea animală e mult mai... mult mai deşteaptă şi mai... înţeleaptă decât lumea umană... prin părţile voastre... Dă-i drumul! Lasă că avem noi grijă... Numai să fii cu ochii pe el, să ştii încotro o ia şi... Cum o duce...
- Aşa am să fac, dle ministru!
- Să faci cum îţi spun eu şi – ai să ajungi general... Şi ai să ajungi şi ministru! Dacă dă Domnul şi scapi de beleaua asta...
- Să dea Domnul, dle ministru...
 
16
- Uraaa! Am învins! Am învins! Îl avem iarăşi în mijlocul nostru pe excepţional de talentatul şi ingeniosul şi inimaginabilul şi... iar excepţional de talentatul autor – colegul Pădureanu! Care a... reuşit să producă nişte seisme în mlaştina asta a noastră din Republica Moldova, în care nu se întâmplă nimic!
- Alo! Alo! Iubiţelule! Unde eeeeşti? Ce faaaci?
- Alo! Alo! Tu erai, Barbara?
- Da! Da! Unde eeeşti? La pădure? Te-ai întors la pădurea ta? Ori tot la... la...
- Scuzaţi, fraţilor, am un apel telefonic din străinătate... Cine se aude acolo?
- Ori eşti la Clubul Literar?
- Da, la Clubul Literar...
- Ori, poate eşti la păducherniţa lui Measoedov? Tot acolo hrăneşti păduchii şi ploşniţele?
- Vai! Vai! Nu mai sunt! Am scăpat... Am fost... Am stat o noapte şi ceva şi... Acum de curând am scăpat! M-au eliberat colegii...
- Şi acuma ce faci?
- Eu ce fac – fac bine! Sunt la libertate! Dar tu?
- Păi, dar eu... Eu sunt şi mai la libertate! Aicea-n Europa totul este liber! Liber la dreapta, liber la stânga, liber în sus, liber în jos, liber înainte, liber înapoi... Eu...
- Şi acuma unde eşti?
- Am fost la Kosovo. Acuma sunt în Albania... Mâine, poimâine am să zic: „Bună ziua, Veneţia!”
- În Albania? Şi ce faci în Albania?
- Cu băieţii! Cu băieţii! Ne jucăm... Ne distrăm... Foarte bine... Foarte frumos...
- Alo! Alo! Nu se aude! Gata... Să mă scuzaţi, fraţilor. Am o persoană care mă sună în cele mai nepotrivite momente... Deci, ce facem noi în continuare? Ce ziceţi, domnilor copreşedinţi ai Clubului Literar?
- Eu zic... ăăă... să spună... ăăă... ce crede dl ăăă... Nicolae Proba, că dânsul... ăăă găseşte soluţii mai... ăăă... mai practice... Eu... ăăă sunt cam... ăăă... cam rupt de... ăăă... realităţi... Eu îs cam... ăăă... ca oamenii noştri de la Flutura... ăăă... cam fluturatici... cam fluturatici...
- Ei, hai! Lasă, Dumitre, că nu mai eşti tu fluturatec... Tu, care ai fost poet, şi poet foarte bun, deodată te-ai transfigurat, te-ai dat peste cap şi te-ai făcut dramaturg şi... Acuma... Cine te citea mai nainte? 20, 30 de inşi... Acuma sute, sute... mii privesc/audiază piesele tale... Aşa că tu eşti mult mai practic ca noi toţi! Dar te faci/te prefaci... faci pe modestul...
- Atunci să-l întrebăm pe dl Profesor! Care este părerea d-tale, dle Profesor? Cum v-aţi simţit aici, între noi? Între tineri? O noapte şi o zi... Şi cu război! Şi cu arestări! Şi cu toate astea?
- Eu ce... profesor, doctor habilitat şi docent/conferenţiar universitar pot să vă mărturisesc că mă aflu pentru prima dată într-un asemenea context literar-artistic, în care văd aievea cum se plămădeşte o operă literară nu din punctul de vedere al unui teoretician abstras ci împlântat direct în realitatea imediată umană, culturală, politică, socială... Chiar şi animală! Am fost martor ocular şi participant activ la acest atac/asalt asupra sediului/cetăţii nedreptăţii din judeţul Bungheni şi... Mi-am dat seama ce mare forţă este forţa maselor, care sunt organizate... Ce-i drept, deocamdată, la noi, aşa cum reiese din toate cele relatate până acum, deocamdată la noi predomină căpăţânile de varză şi bostani în sânul electoratului toate cu marca „Made in RM”, dar... Dar să nu uităm că avem şi un întreg regn animal, care este mult mai evoluat decât cel uman şi... Mai avem pe deasupra un mare număr de... de... de sfere magice, care lucrează pentru Libertate şi pentru Adevăr şi pentru Dreptate!
- Domnule Profesor! Domnule Profesor! Dar cum credeţi Dvs.: E ceva de capul acestui Proiect? Al dlui nostru coleg Pădureanu... Podaru... Prodaru... Păduraru?
- Da! Da! Este! Este ceva, dar încă nu este clarificat/finisat... Trebuie să... să mai discutăm. Acum, însă, eu nu cred că e timpul şi cazul să mai zăbovim aici... pentru că se poate întâmpla ca să se producă mişcări ale forţelor de ordine şi să fim... iar... atacaţi! Las-că... ăsta... cum îi zice... dl consilier municipal are imunitate, are o imagine aici, noi, însă, suntem cam... cam venetici aici...
- Nu, dle... dle Profesor! Nu mai suntem venetici! Noi suntem de-acuma autohtoni! Cu atât mai mult că cei doi copreşedinţi ai noştri sunt originari din acest judeţ... Judeţul Bungheni – şi dl Nicolae Proba şi dl Dumitru Brudu sunt originari de aici! Aşa că ne putem considera absolut autohtoni! Noi, toţi!
- Şi atunci ce facem? Continuăm discuţia? Asupra acestui Proiect? Ce zici, dle Sandu Costescu?
- Cer cuvântul!
- Are cuvântul dl Andrei Lunimarţi.
- Domnilor! Eu consider că... toată afacerea asta nu este decât o farsă şi că... cel care a schiţat/plăsmuit acest Proiect a vrut să ne tragă pe sfoară! Să ne sustragă aten...
- Jos! Jos cu Lunimarţi! Jos cu Lunimarţi! Vorbeşti aiurea, Andruşa! Vorbeşti aiurea! D-lui este pictor şi nu pricepe nimic în literatură! Să auzim părerea dlui... dlui Sandu Costescu!
- Dle Sandu Costescu, aveţi cuvântul.
- Eu cred că aici este opera... Este un germene de operă, care încă... urmează să fie aprofundat, detalizat, structurat... şi aşa mai departezat, pentru că... În germene este o idee foarte interesantă! Dacă o luăm şi o confruntăm cu realităţile politice, atunci vedem că de cele mai multe ori partidele îşi... îşi... iau naştere şi pier ca... nişte efemeride... Şi tot mai multe partide! S-a crezut la începutul anilor ’90 că ele se vor decanta şi se vor alege mai puţine, dar ele se fac tot mai multe şi mai multe! Chiar zilele acestea, chiar la finele anului trecut s-a mai născut un partid... Curând se va mai naşte un partid! Apar mişcări, mişcări, mişcări! Eu vreau să vă spun, vreau să vă spun că... aceste partide şi aceste mişcări nu sunt decât nişte aberaţii, nişte... nişte rătăciri ale societăţii noastre. Pentru că, aşa cum aş vrea eu să vă spun, în opinia mea, un partid trebuie să aibă o bază socială... Iar bază socială înseamnă o pătură de populaţie care are interese comune, şi economice, şi politice...
- Exact! Exact! Eu ca profesor, doctor habilitat, conferenţiar universitar pot să confirm spusele lui Sandu... Aşa este! Şi de mult m-am gândit... Aceste partide nu au nici o bază socială sau nu au... o bază socială clară... Ele sunt infime, puţin numeroase şi... O bază socială înseamnă, mai întâi, o bază economică, o clasă de mijloc... La noi, însă este un mare decalaj între lumea celor bogaţi şi foarte bogaţi şi lumea celor săraci şi foarte săraci.
- Tocmai de asta eu zic...
- Ce zici, dle Andrei Lunimarţi?
- Eu zic că... partidul komuniştilor anume... a cuprins segmentul... are adeziunea celor săraci, dar de facto este Partidul celor Bogaţi! Şi foarte Bogaţi! Şi, în felul ăsta...
- În genere, fraţilor, să nu mai vorbim de partidul komuniştilor, pentru că ei dintotdeauna au activat/acţionat prin minciună şi prin teroare! Nu vedeţi ce se întâmplă de când au venit la guvernare? Arestări! Arestări! Sunt arestaţi oameni nevinovaţi! Uite, chiar colegul nostru, care a avut de suferit...
- Uraaa! Slavă Domnului că l-am recuperat!
- Acum noi putem să continuăm să derulăm... Hai să‑l întrebăm pe... pe colegul Păduraru ce are d-lui de gând cu subiectul... cu Proiectul acestor enigmatice sfere? Care s-au dispersat umplând întreaga Republică şi au început să lucreze. Să lucreze în pofida... Au început să deştepte conştiinţele oamenilor, să-i cheme la a spune Adevărul, la a face Dreptate, ci nu a spune minciuni şi a trişa!
- Apoi eu ca autor vreau să vă spun că... nu sunt eu în totalitate autorul, ci doar pe jumătate autor sau mai exact coautor. Primul autor, cel care mi-a dat ideea, este naşul meu, dl Golloy. Pe Domnia sa să-l întrebăm! Iar pe urmă eu, dacă o să am ceva de adăugat, de completat...
- Eu, dragi copii, vreau să vă spun că... sunt foarte dezamăgit de... lumea asta în care trăim şi... vieţuim. Sunt foarte dezamăgit de lumea asta şi de lucrurile care se întâmplă în societatea noastră... Când toată lumea tinde spre bine, spre frumos, spre democraţie, spre dreptate, la noi se merge tot înapoi...
- Da! Ca racul! Ca racul! „Vai de el, român, săracul/ Tot dă înapoi ca racul”, după cum a spus Poetul...
- Tăticule! Tăticule! Dar d-ta de ce nu spui versul acela din Mateevici?
- A! Da! Bine că mi-ai adus aminte. Eu chiar vroiam să vi-l amintesc, ca voi... să-l aveţi mereu în minte... Deşi îl cunoaşteţi, dar l-aţi uitat poate... Spune preotul-poet Mateevici, în poemul lui dedicat „Basarabenilor”: „Să ştiţi, de nu veţi ridica/ Din sânul vostru un proroc/ În voi viaţa va seca/ Şi zadarnic veţi striga/ Că nu aveţi noroc!”
- Bravo! Bravo! Uite asta este! Uite asta a fost!
- Dragi colegi, eu cred că aici noi putem pune punct şedinţei noastre şi putem pleca... Putem pleca pe la... la casele noastre... cui ne are... Acolo de unde am venit... Să-l lăsăm, deci, pe dl Golloy să-şi facă misiunea în continuare, iar noi... noi să ne vedem de trebile noastre...
- Stai! Stai! Stai! Fraţilor, dar ştiţi că eu am venit aici cu... o rablă de maşină... veche... Un „Jiguli” ruginit şi l‑am lăsat pe undeva , la nişte rude... Mi-am adus aminte... Era să plec şi eu împreună cu voi, cu maxi-taxi, dar mi-am amintit!
- Da, dar nu încăpem cu toţii în „Jiguli”-ul tău! Câţi oameni încap acolo? Cinci-şase...
- Da! Cinci-şase încap... Pe vreo doi îi mai căţărăm pe braţe... pe vreo doi îi băgăm în portbagaj...
- Da? Dar mai rămân vreo doi-trei!
- Ceilalţi o să meargă cu... O să meargă pe patine cu rotile... O să-i legăm din urmă, de bamperul din spate şi... O să meargă pe rotile! O să ajungem aşa până la... până la Pădurea din Bahmutea... Încolo o să vă duceţi cu maşini de ocazie...
- Bun! Aşa să facem!
 
17
- Atenţiune! Atenţiune! Aici postul de radio-televiziune PRO TV Chişinău! Transmitem o informaţie senzaţională! Transmitem o informaţie senzaţională!
Precum v-am mai comunicat, la Bungheni, sub podul magistralei intercontinentale Europa-Asia s-au întâmplat lucruri colosale!
V-am mai relatat despre cazul arestării unui tânăr autor, care se numea Păduraru, care s-a retras din oraş şi trăia în Pădurea de la Bahmutea. Acum câteva minute, ne-a parvenit o ştire că întreaga componenţă a Clubului Literar din 15 oameni sau... numai 14... venea cu o maşină... un „Jiguli” vechi, care aparţinea numitului Păduraru. Şi ce s-a întâmplat?
După cum au relatat martorii oculari, care... se prăpădeau de râs... Că, în afară de faptul că limuzina era ticsită cu oameni şi... se mai zice că şi în portbagaj mai erau băgaţi câţiva, îi mai trăgea pe unii pe patine cu rotile din urmă... Şi, iată, când au ajuns la... pe culmea Măgurii Corneştilor, acolo unde fusese proiectată Statuia Libertăţii, ei s-au dat jos... s-au dat jos cu toţii şi – au încins o horă! I-au zis Hora Libertăţii! Nu, nu, nu se spune că ar fi băut ceva, că ar fi chefuit ceva, cum se obişnuieşte la Moldova, nu... Nu!
De acolo au plecat la vale, pe panta de la Corneşti... E acolo o pantă mare! De acolo, neajungând la un iaz, şoferul a oprit.
A oprit, pentru că a fost sunat la telefon. A avut un telefon din Italia... Cineva a reuşit să afle... Că s-au dat băieţii jos – şi din portbagaj, şi din maşină... Şi au luat-o ei pe şosea, la vale, pe jos. Ca să-l lase pe colegul lor să vorbească cu prietena lui care... a fugit din ţară şi s-a dus în Italia... Şi a ajuns la Veneţia... asta au reuşit ei să audă că ea e la Veneţia.
Şi el, când a spus: „Unde eşti, Barbara? De ce m-ai părăsit? Fără tine nu mai am zile! Nu mai am viaţă!” Atunci băieţii l-au lăsat să discute... Iar el ce-a făcut?
Când a terminat vorba, s-a urcat iar la volan şi... A strigat: „Barbara! Eu vin la tine! la Veneţia!”!
A dat gaz maşinii lui şi, din pantă, s-a izbit drept în lacul cel Mare din... din Valea Corneştilor şi... Cu asta s-a terminat... povestea lui...
Ce veste tristă!...
 
Sfârşit
 
28 – 29 - 30 decembrie 2006
Descifrat/dactilografiat:2-18 noiembrie 2007

Canada,   Montreal, 2010 Bun

Canada,   Montreal, 2010
Bun gasit stimati prieteni!
In curind la Montreal va aparia primul ziar “CASA MOLDOVEI in CANADA”  al moldovenilor  din America de Nord.
Conceptia ziarului este : promovarea imaginei Moldovei  si moldovenilor in America de Nord, promovarea vizibilitatii diasporei moldovenilor , promovarea obiceiurilor si culturii neamului  , crearea podului functional si efectiv al oportunitaţilor economice între Moldova si Canada.
Ziarul nostru are ca scop mentinerea legaturilor  directe cu toate regiunile ţarii prin intermediul reportajelor si articolelor pe care dorim sa le primim din ţară si din alte tari de la jurnalişti locali pentru a le putea plasa in ziarul nostru. Subiectele articolelor pot fi diferite – incepind  de la istoria baştinei pina la evenimentele satului, comunei , judetului , tarii sau a diasporei locale din tara unde locuiti.
Vă invităm să colaborati cu ziarul nostru.
Ziarul este un proiect comercial si nu are nici un support financiar de la institutiile locale si unica sursa de finantare este publicitatia plasata in ziar.Vom fi foarte recunoscatori daca ne veti putia oferi articole interesante pe diferite subiecte pe care le vom putia plasa la noi in ziar indicind sursa.Ziarul va iesi  doar 2 ori pe luna si rubrica din Moldova va fi doar 3-4 pajini.Suntem in asteptaria raspunsului dumniavoastra.
Cu mult respect, redactia  ziarului «  Casa Moldovei în Canada ».
Fax.(1)514- 938-1880   e-mail :  casamoldovei@yahoo.ca   www.casamoldovei.ca