Interviu cu Vlad Ciobanu, director general al Centrului Național de Educație prin Artă (CNEA), Chișinău
 
- Domnule Vlad Ciobanu, care este misiunea Centrului Național de Educație prin Artă și prin ce se deosebește de alte instituții de cultură?
- Centrul Național de Educație prin Artă este o structură fondată de Ministerul Educației, nu suntem la Ministerul Culturii, și această apartenență spune totul: suntem o instituție de tip nou pentru Moldova, ne vom ocupa de producerea unor proiecte culturale din diverse domenii: arte scenice, muzică, literatură, arte plastice și media – de la film la calculator. Evenimente cu tentă declarat și manifest educațională. Publicul-țintă al Centrului sunt liceenii, studenții, profesorii, elevii, părinții, întreaga familie. Asta înseamnă: spectacole de teatru, concerte, expoziții, proiecții de film, lecturi publice, ateliere de creație, workshopuri, conferințe etc.
- Adică nu veți avea un repertoriu ca în teatrele tradiționale?
- Sigur că ne dorim și proiecte de lungă durată, de exemplu un concert sau un spectacol de teatru care să fie interpretat /jucat un timp mai îndelungat, pentru că avem mai multe universități și licee, și elevii, studenții lor nu încap toți într-o sală ca a noastră. Dar ne dăm seama că trebuie să facem și proiecte care pot fi reprezentate o singură dată, cum ar fi niște conferințe sau workshopuri. Specificul de gestiune al acestui Centru constă în faptul că nu avem o trupă de actori sau muzicieni angajați, există doar administrația și echipa de proiecte, totul se face prin colaborări și parteneriate, naționale și internaționale.
- Centrul a fost inaugurat pe 1 martie 2016 cu spectacolul „Deșteptarea primăverii” – un titlu predestinat, aș spune –, și a fost un succes, după părerea unanimă. Cum ați lucrat asupra acestui spectacol?
- A fost o alegere deliberată. Piesa, scrisă cu o sută de ani în urmă de autorul german Frank Wedekind, aduce o noutate prin faptul că personajele centrale sunt copii – se întâmpla pentru prima dată în istoria dramaturgiei –, iar problematica ei vizează tocmai vârsta pubertății, atunci când copilul descoperă lumea, când începe să devină matur, când începe să-și pună întrebări despre sine, despre lume, despre sexualitate etc. Și este vorba despre conflictul dintre copii, dintre școală, adolescenți și părinți. Mi s-a părut foarte potrivită această lucrare pentru inaugurarea Centrului nostru. A fost destul de complicat, pentru că neavând, spre deosebire de un teatru „clasic”, toate serviciile la dispoziție, ești nevoit să faci în paralel mai multe lucruri: administrație, producție, regia spectacolului, reparația scenei etc. Dar încercăm să ne acomodăm, să găsim soluții, formule inedite, suntem la început de drum, încă nu s-a creat un mecanism clar de producere a evenimentelor artistice, educaționale. Învățăm din mers.
- Veți participa cu „Deșteptarea primăverii” la vreun festival de teatru?
- Deocamdată nu, pentru că destinatarul proiectelor noastre este în primul rând tineretul din Moldova și am vrea să mergem cu acest spectacol în orașele mai importante: Bălți, Soroca, Florești, Orhei, Tiraspol, Cahul, deși nu e prea ușor, angajații în spectacol sunt studenții de la anul IV, Actorie, clasa profesorului Emil Gaju, au și ei un program destul de încărcat, sunt înainte de licență, de aceea ne concentrăm deocamdată pe reprezentațiile din Chișinău și începem lucrul cu școlile și universitățile, pentru a face Centrul mai bine cunoscut. Vrem să ne formăm un public stabil și pasionat, un public fidel și pentru viitoarele producții.
Centrul, e important să menționez, are și o componentă investigativă, de laborator de studiu. Dorim să explorăm potențialul educațional al artei, nu tentațiile ei didactic-moralizatoare, vrem să le spunem copiilor ce este bine și ce este rău, dar nu din perspectiva unui adult omniscient, ci să le trezim reacții, poftă de viață, să le stimulăm reflexivitatea, spiritul critic. Lucrând asupra unor proiecte, colaboratorii noștri au sentimentul acut că lucrează asupra sinelui lor. Centrul se vrea aproape de căutările unei personalități în devenire, vrem să-i ajutăm pe tineri să-și pună întrebările potrivite, să vorbim despre problemele lumii prin forme artistice polivalente, prin intermediul unui limbaj atractiv, dar nu distractiv. 
Spunea dramaturgul și eseistul german Heiner Müller: „Singurul lucru pe care îl poate face o operă de artă este să trezească în oameni aspirația după o altă ordine, după o altă alcătuire a lumii, și această aspirație e una revoluționară.” Viziunea sau, dacă vreți, filozofia Centrului Național de Educație prin Artă se regăsește în acest raționament.
A consemnat: Ruxanda Druță