Marcel Gherman, noul redactor-șef, își propune să continue linia directoare a revistei Sud-Est cultural – artă, cultură și civilizație –, dar tinde să lărgească estuarul tematic spre lumea digitalului și artele muzicale. În această strategie mizează pe autori consacrați și pe atragerea unor colaboratori tineri, veniți din alte sfere ale artelor și din mass-media. După cum o și demonstrează acest nr. 2.
Eugen Lungu publică un amplu portret cultural-psihologic: Indezirabilul Kogălniceanu – text ce prefațează o viitoare ediție de Opere la Editura Știința. Eseul lui Mircea V. Ciobanu, Singularitatea scriitorului și singurătatea cititorului, vine cu disocieri de mare subtilitate: „E o mare diferență între lectura intimă și lecturile publice. Sunt două genuri distincte. (…) În primul caz, oricât de interesant anturajul, „acțiunea” tabloului, intriga lui e în cartea pe care o ține în mână personajul. Poza lui, privirea, expresia feței, concentrarea și alte detalii care îi trădează starea – toate își proiectează forța de iradiere intelectuală și estetică în interiorul cărții, care e o fereastră spre lumile miraculoase pe care le reprezintă. În al doilea caz însă, tabloul reprezintă o „scenă”, o secvență teatrală…”
Un șir de „Crâmpeie” dintr-un inedit jurnal de amintiri, semnat de nonagenarul Alexandru Donos – un veteran al presei basarabene, fost secretar de redacție la săptămânalul Literatura și Arta – evocă, în mărturii prețioase, lupta pentru limba română și grafia latină din perioada Gorbaciov și din anii ’90.
O „achiziție” valoroasă pentru revistă este poeta și prozatoarea Moni Stănilă, care aduce autori interesanți. Între aceștia: Bogdan-Alexandru Stănescu, prozator, eseist și traducător bine cunoscut de la București, care propune definiții inspirate pentru diverse cuvinte comune. Poezie de Iulia Iaroslavschi, o tânără lansată de cenaclul „Republica”, condus de Moni Stănilă și Alexandru Vakulovski. Oxana Gherman este prezentă cu versuri și cu un text de analiză literară.
„Dintr-o nouă carte de leologisme”, de Leo Butnaru, publicate în acest număr, spicuim câteva: „Statul te poate lipsi de orice, numai nu și de simțul umorului”, „Pentru ca să nu ai păreri de rău, iubește-ți aproapele precum te iubește el pe tine”, „Dacă și oile sunt întregi și lupul sătul, vedeți dacă ciobanul mai e în viață”, „Când se va curma, brusc, Facebook-ul în lumea întreagă, să știți că atunci vine sfârșitul lumii!”, „În patul lui Procust să te urci cu eventualele proteze la îndemână”, „Dacă bumerangul ar gândi, nu ar mai reveni”, „Ecranul televizorului? Folosit pentru a închide fereastra spre lume.”…
Rodica Gotca scrie despre poezia lui Claudiu Komartin. Pictorul Andrei Sârbu este evocat de Tudor Braga și Mihai Kiosev. „Colacii – propagandă sau naționalism?” – fragment din volumul în curs de apariție Scriitorii când nu scriu…, de Mihai Ștefan Poiată, o ediție cuprinzând fotografii din bogata colecție a regretatului artist-fotograf Nicolae Răileanu, parte din ele publicate și în acest număr al revistei Sud-Est Cultural.
Adrian Beldiman, un tânăr compozitor și muzicolog de la Chișinău, inaugurează rubrica „Portrete de muzicieni” cu însemnări despre Serghei Rahmaninov. Marcel Gherman semnează un substanțial eseu „Mutațiile literaturii în era digitală”. Proză scurtă de Fernando Díaz-Plaja – traducere din spaniolă: Valentina Buzilă.
 
Vasile GÂRNEȚ