Categorii

Parteneri

Sud-Est cultural, nr. 2/2018

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Sud-Est cultural, nr. 2/2018

Valentina Tăzlăuanu, redactorul-șef al publicației, evocă în editorialul său spiritul de creativitate intensă al trupei Teatrului „Luceafărul” din anii ’60. Renumita promoție reformatoare a școlii de teatru „Șciukin” de la Moscova, în frunte cu triada Ion Ungureanu, Sandri Ion Șcurea și Ilie Todorov – trei regizori care au dat un alt chip artei scenice din Moldova. Cohorta luceferistă a lăsat în urma ei o legendă: cea a revirimentului cultural românesc într-o Basarabie abia ieșită din stalinism. Valentina Tăzlăuanu, care, studentă pe atunci, le-a văzut toate spectacolele, reconstituie atmosfera de descătușare și emulație artistică pe care a adus-o tânăra trupă luceferistă.
„La distanță de ani, energia acelui nucleu de creativitate, pulsând în plin centrul capitalei, are și acum fascinația unui fenomen despre care au vorbit și au scris mulți scriitori. Luceafărul făcea parte din noua scenografie a locului. Înaintea altor instituții culturale, el a reprezentat și pentru generația noastră filologică un loc privilegiat, la care se venea cu fervoarea neofiților convertiți la o nouă religie. Nu existau în oraș multe asemenea atracții pentru publicul tânăr al acelor timpuri. Noi descopeream teatrul și el ne descoperea la rându-i ca parte din ființa lui.”
I-am recomanda colegei noastre, Valentina Tăzlăuanu, un critic teatral redutabil, să dezvolte acest eseu într-o carte. Talentul său de povestitor și memorialist, ochiul critic, spiritul atent la nuanțe și subtile disocieri ar produce o adevărată revelație editorială.
Mircea V. Ciobanu adună un florilegiu de profiluri literare culturale din Basarabia interbelică, nume de scriitori mai puțin cunoscuți, dar care dau dovada unei vieți culturale efervescente între fruntariile României Mari. Lucia Țurcanu scrutează poezia Anului literar 2017, bogat în apariții demne de remarcat.
Un interviu cu Andrei Țurcanu, semnat de Nina Corcinschi. Interlocutorul ei, care a împlinit de curând o vârstă a maximei maturități creatoare, vorbește despre ființa sa scindată între critică literară și poezie – confidențe îmbrăcate într-un concentrat limbaj hermeneutic. Tot Nina Corcinschi publică un eseu cu valențe insolite în exegeza noastră literară: „Imaginarul erotic în postmodernitate. Schimbările de paradigmă”.
Maria Șleahtițchi îi pune față în față pe Kafka și N. Steinhardt într-un text (comunicare prezentată la un Colocviu la Putna, în august 2018), în care analizează afinitățile de raportare a celor doi scriitori la figurile lor paterne tutelare.
Alți autori, alte titluri în acest număr de revistă: Leo Butnaru („Aforisme”); un dialog cu Mihai Poiată, autorul a două volume consacrate formației Noroc și compozitorului Mihai Dolgan – unul dintre pionierii muzicii rock în Moldova sovietică; Aliona Grati (pagini dintr-un jurnal la Roma); Irina Nechit (dramaturgie). Rubrica Bref, susținută de Marcel Gherman, ca de obicei, bogată și diversă în informații culturale.
Un număr de revistă pentru cititori rafinați.
Nina SCUTARU