Prefer istoria văzută din perspectivă individuală, istoria cu „i” mic și fără sforăituri – cea la care bunicii și străbunicii noștri au contribuit direct prin viața lor de zi cu zi. Această pagină nu este și nu se dorește a fi un demers științific, ci mai degrabă un mic efort de a pune stavilă uitării, o încercare de recuperare a memoriei noastre comune” – spune Sorin Nica într-un comentariu ce însoțește pagina sa Photo Historia de pe Facebook.
Într-adevăr, din asemenea secvențe, din cioburile unei memorii evanescente, tot mai nesigure cu trecerea timpului, se alcătuiește viața unui om, destinul unei familii, cronica unei comunități, liantul ei sufletesc, afectiv. Oamenii pe care îi vedem în poze și-au trăit clipa lor de glorie, bucuriile, tristețile, disperările. Privite de la înălțimea istoriei „mari”, a mișcărilor tectonice care au marcat traseul umanității și al României în secolul XX, aceste felii de viață smulse din lava neagră a uitării sunt cu atât mai intense și mai emoționante. Sunt ca un strigăt: „Am fost!” (Vitalie Ciobanu)
 
1. „Măi ciobene de la oi…” – undeva în România anilor ’40
2. România, toamna anului 1939
3. Undeva în România, 1917
4. București, Calea Victoriei, prima jumătate a anilor ’40
5. Un sfat al păpușilor – undeva în România anilor ’30
6. Brașov, 1943
7. Maricica, 1941
8. La drum cu măgărușul, 1941