Pozele din Primul Război Mondial surprind mai ales secvențe de acalmie, de răgaz între două atacuri la baionetă sau între două salve de artilerie. N-ai să rogi tunurile să-și corecteze traiectoria ca să ai siguranța unei filmări tihnite, n-ai să poruncești șrapnelelor să te ocolească, pentru a-ți face munca de fotograf, fără a pune în pericol viața ta și a personajelor pe care le imortalizezi. De aceea, militarii surprinși în aceste fotografii sunt cel mai adesea relaxați, resemnați sau indiferenți. În orele următoare se vor întoarce în tranșee și-și vor privi inamicul prin cătarea puștii, știind că sunt la rândul lor niște ținte, fără chip și identitate, pentru cei aflați de cealaltă parte de frontului.
Purtăm în fiecare zi un război nevăzut, o luptă surdă cu destinul, cu rezistența împrejurărilor într-un joc la ruleta rusească. (vit. c.)
 
1. Copii zâmbitori pe un terasament de cale ferată (anii ‘40, undeva în România).
2. Regele Ferdinand și Regina Maria inaugurând cimitirul militar românesc de la Soultzmatt/Val du Pâtre (din Alsacia), 1922. Cimitirul adăpostește mormintele a 687 de prizonieri români morți în lagărul german aflat în același loc în anii Primului Război Mondial.
3. Țărancă din Muntenia. Anii Primului Război Mondial.
4. O fotografie găsită într-un grup de imagini luate-n preajma bătăliei de la Mărăsești: un grup de ofițeri germani, în stânga imaginii, purtând un dialog cu doi soldați români, în dreapta. O explicație a scenei se află pe verso, unde e scris în germană: „Interogatoriul membrilor Regimentului 6, cei răspunzători pentru groaznica infracțiune de la Porumbac”.
5. Militari români prizonieri în mâinile austro-ungarilor. Militarii cu capelă și baionetă la brâu aparțin armatei Austro-Ungare, iar cei cu căciulă de miel, care stau jos, sunt prizonieri români.
6. Doi prizonieri: unul român, celălalt rus – anii Primului Război Mondial.
7. Undeva în Ardeal, anii Primului Război Mondial. Ca un decor de teatru.
8. „Foamea. Prizonier român”. Portret expresionist.