„Sud-Est cultural”, nr. 2/2021
 
În editorialul Despre simțul discreției, Marcel Gherman scrie despre moravurile lumii de creație și acuză filistinismul, goana după publicitate ieftină, dorința de afirmare cu orice preț, specifice unui mediu provincial, cum e cel basarabean. „Discreția este un talent la fel de rar ca și vocația de scriitor sau artist. Pentru un scriitor este de multe ori bine să nu exploateze chiar toate oportunitățile care i se deschid. Promovarea propriei imagini se face în multe cazuri în detrimentul adevăratei misiuni a unui scriitor, cea de a scrie.” Deși, să adăugăm, rareori se găsesc scriitori la fel de buni și în creație, și în marketing. Regula de aur e ca obsesia promovării să nu dăuneze calității scrisului.
Mircea V. Ciobanu își continuă studiul „Poezia Promoției ’90” (partea a II-a), ajuns la Ioan Es. Pop, Mihai Gălățanu, Saviana Stănescu și Mihail Vakulovski. Tot în primele pagini ale acestui număr găsim o incursiune exegetică în literatura română din Basarabia de dinaintea Marii Uniri: Vasile Gribincea despre romanul lui Constantin Stamati-Ciurea, Insula Sagalin. Țara misterioasă a exilaților.
„Cel citit în afara timpului” – in memoriam Ioan Mânăscurtă, un articol de Rodica Gotca. Cronici de Oxana Gherman și Nadejda Ivanov. Moni Stănilă – un interviu insolit cu Tatiana Țîbuleac. Poezie de Veronica Ștefăneț. Partea a treia, finală, a unui interviu-fluviu cu Vladimir Beșleagă: „Am avut întotdeauna conștiința acută a timpului”.
Poezie de Călina Trifan. Proză de Claudia Partole și Leo Butnaru. Rubrici ample de Muzică și Arte Plastice. Despre tradiția romanisticii la Leipzig aflăm dintr-un eseu de Rainer Schlösser (tradus de Olesea Gîrlea). Peisajele din satul Văratic (Râșcani) – fotografii alb-negru, de Cristian Sârbu – întregesc sumarul acestui număr consistent.
 
* * *
„Quadrat”, nr. 1/2021
 
Redactată de Nicolae Spătaru (director) și Grigore Chiper, revista își propune să promoveze proza de pe ambele maluri ale Prutului, aflată într-un reviriment după ani lungi de „secetă” (mai ales în Basarabia), dar și autori străini prin traducere sau chiar în limba originală (în acest număr: bulgarul Dobromir Banev), inserează recenzii, interviuri, pagini de jurnal și chiar… poezie, luptând cu ispita (ușor de înțeles) de a deveni o publicație generalistă.
După patru romane – ultimele două apărute într-un interval scurt, Ultima amantă a lui Cioran (2018) și Dependența (2020), Constantin Cheianu anunță o volum de proză scurtă, din care publică o nuvelă, Alina. Un text cu tentă erotică, expunând o traiectorie oscilantă: refulare/defulare sexuală până la cumințirea protagonistei într-un cadru domestic și într-un destin de imigrant. Cunoscută pentru prodigioasa activitate de traducătoare din literatura cehă în limba română, Lidia Našincová ne surprinde ca autoare de proză – Un experiment, povestire în care răzbat accente din Hrabal. Alte nume în Quadrat: Iurie Bodrug, Mihai H. Traista, Gheorghe Mocanu și un tânăr autor: Gelu Ciocan. În traducere: franco-slovacul Pascal Janovjak și ucraineanul Volodymyr Danylenko. Un poem de Liliana Armașu, Pe contrasens.
Jurnalul unui optimist dezabuzat își intitulează Grigore Chiper cele câteva însemnări din 2017 (probabil, un eșantion dintr-o viitoare carte). Iulian Ciocan, prozator prolific, tradus în mai multe limbi, răspunde întrebărilor lui Nicolae Spătaru. După un debut în critica literară, trecerea de la scrisul de studii de naratologie și de cronici literare la ficțiunea artistică l-a făcut să se simtă fericit: „Am o imensă plăcere să concep narațiuni.”
Grafică de Florina Breazu, pe care hârtia velină a revistei o valorifică în toată bogăția ei de nuanțe cromatice.
 
Vasile GÂRNEȚ