Categorii

Parteneri

Revista revistelor

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Revista revistelor

Revista literară, nr. 9/2018
 
Remarcabile, prin stil și argumentație, portretele în sepia pe care le publică Arcadie Suceveanu în Revista literară. În nr. 9, aferent lunii septembrie, găsim un eseu dedicat lui Ion Druță, scriitorul care a împlinit în această toamnă, la 3 septembrie, venerabila vârstă de 90 de ani. Titlul e intrigant – „Ion Druță – doi în unu”, și doar citind întreg eseul înțelegem de ce a fost ales. O idee ne oferă și acest fragment: „Supărat pe „naționaliști”, cum i se par a fi scriitorii și intelectualii basarabeni formați, culmea ironiei, tocmai la școala operei sale, Druță declară că nu mai poate merge cu ei alături și coboară din „căruța națiunii”, preferând moldovenismul. Prin această schimbare de stindard (că atitudine ar fi prea puțin spus), un simbol al demnității naționale devine armă în mâinile abominabililor conjuncturiști politici de orientare promoscovită. Din acest moment, Druță nu mai pare a fi Unu, ci Doi. Într-un fel îl vom percepe pe autorul Ion Druță, admirându-i nonconformismul și alura de disident (…), și cu totul altfel îl vom percepe pe purtătorul de discurs al moldovenismului îngust, localist, care nu se sinchisește să fie și „consilier de taină” al șefilor de stat (neo)comuniști”.
Alți autori: Mircea A. Diaconu, fragmente din volumul în curs de apariție Cernăuți. Obiecte pierdute. Teo Chiriac publică o emoționantă confesiune despre drama actului de a scrie („Poem în sine”); Adrian Ciubotaru, în editorial, se referă la soarta ingrată a ideii unioniste, după 1991, în Basarabia. Criticul clujean Ion Pop scrie despre poezia uitată a lui Victor Teleucă; Ana Blandiana îl evocă pe omul și scriitorul Camil Petrescu. Mai semnează: Mircea V. Ciobanu („Poezia rostită”), Gheorghe Erizanu („Manuc Bei”), Grigore Chiper („Profesori și limbi”), Leo Butnaru („Jurnal în marginile istoriei literare”, XV), Dumitru Apetri („O peripeție din vremuri apuse”) ș.a.
 
* * *
Sud-Est cultural, nr. 3/2018
 
Destule texte interesante în Sud-Est cultural, nr. 3/2018. Valentina Tăzlăuanu comentează/recenzează în editorialul revistei monografia „Emil Loteanu, splendoarea și prăbușirea visului romantic”, pe care criticul și filmologul Ana-Maria Plămădeală i-o dedică marelui regizor, cel care a dat cinematografiei filme remarcabile precum „Poienile roșii, „Lăutarii”, „Șatra”, „Gingașa și tandra mea fiară”, „Anna Pavlova”, „Luceafărul”.
Eugen Lungu, maestru al detaliului, al amănuntului creator și biografic descoperit în arhive și în presa vremii, îl evocă pe George Meniuc. George Meniuc dramaturgul, cel care a scris o piesă, „Rața și rătuștele” (publicată prima dată în revista Nistru, nr.9/1959), o lucrare la care autorul – a mărturisit într-un interviu – ținea cel mai mult din întreaga sa creație.
Pagini captivante de memorii, despre debutul său literar, scrie Leo Butnaru în „Starea de debut(ant)” – personaje, redacții (Tinerimea Moldovei), lecturi, redactori, cenzori… Notează L.B.: „De la debutul în presa republicană, adică „serioasă”, pe 5 mai 1967, până la apariția primei mele cărți au trecut 9 ani, bineînțeles, cu un stagiu de amânare a manuscrisului în sertarele editurii, vreo 2 ani…”
Alți autori din acest număr de revistă: Mircea V. Ciobanu, „Basarabia interbelică. Modele culturale și artistice”; Maria Șleahtițchi, „Romanul optzecist și cronotopul spațiului urban”; Lucia Țurcanu, „Portrete de la Auschwitz”; Aliona Grati, „Roma în șapte zile. Scurt ghid de emoții și păreri”; Andrei Țurcanu, „Romanul condiției umane între echivocul ontologic și imago dei”; Vasile Iftime, „Îngeri în oglindă” (poeme); Al. Cistelecan, „Sang d’encre” (despre poezia lui Em. Galaicu-Păun ). Se citește cu interes „Bref”-ul lui Marcel Gherman și traducerea Valentinei Buzilă din Juan José Millás.
 
Nina SCUTARU