Raft „Contrafort” de Ana Druță

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Raft „Contrafort” de Ana Druță

Mariana Pagu. Un veac de istorie în imagini. Ciuciuleni  (Colecția Art).  Legată, 288 pag. Proiect cofinanțat de AFCN
După publicarea volumului „Ciuciuleni, O istorie a locului și a oamenilor lui”, dedicat satului său natal, Maria Pagu revine cu un album fotografic care reprezintă o fascinantă radiografie în imagini a Ciuciulenilor, de la care cu greu îți poți rupe ochii. Un eșantion din istoria Basarabiei ce pune în valoare virtuțile oamenilor săi, curajul cu care au înfruntat vitregiile vremurilor, purtând o ștafetă a continuității. Satul Ciuciuleni e o localitate norocoasă, aflându-și în persoana Marianei Pagu un cronicar pasionat. Un exemplu care ar trebui urmat și de alți basarabeni și basarabence care țin la memoria baștinei lor.  
* * *
„Ființa satului este divina plămadă a înființării unui neam. Așezarea, seliștea, cetatea presupune existența unei primordii adamice. E ca și cum s-ar îndeplini, s-ar prestabili o legătură sacră dintre cer și pământ, adică un legământ ombilical al familiei dintâi cu marele cosmos. Astfel se perpetuează legenda satului. Bătrânii satului povestesc, hrisoavele atestă, iar istoricii și arheologii caută. Și peste tot mapamondul siturile arheologice sunt, de fapt, mărturii ale căutării acestor primordii (...). Tocmai de aceea stă înrădăcinată în credința săteanului, a copilului născut la țară odată cu veșnicia din el, convingerea că locul nașterii sale este centrul lumii și cel mai frumos loc de pe pământ!” (Ion Hadârcă)
_________
Claudiu Komartin. Maeștrii unei arte muribunde  (Cartier de colecție nr. 11). Legată, 256 pag. Proiect cofinanțat de AFCN
Claudiu Komartin este unul dintre cei mai buni poeți ai generației sale, care îi mai cuprinde pe Dan Coman, Radu Vancu și Dan Sociu. Un scriitor cu o personalitate puternică, deseori polemic, editează o excelentă revistă –„Poesis internațional” – și este redactor-șef al Casei de Editură Max Blecher. Claudiu Komartin a avut încă de la cartea sa de debut o critică excelentă, surprinzând cu fiecare nou volum. Antologia de la Editura Cartier, apărută într-o colecție selectă, îi confirmă valoarea.
* * *
„Poetul a depășit «dorința mimetică» girardiană, nu-l ispitește plierea pe modele (decât ca «exercițiu de stil», ca dialog sau omagiu în filigran), nici trendurile (decât ca fenomene socio-literare față de care ia distanță critică) și nici consacrările curente. El se luptă la marginea Imperiului (perversul și decervelantul Imperiu al Binelui, în formularea lui Philippe Muray), a alungat mediatorii, suportă pe viu, «la sânge», provocarea realității – o realitate sufocată de simulacru, asfixiantă la rândul ei, ale cărei ultime scintilații de prospețime le pândește ca un haijin, căutând astfel să reconfigureze acel dernier rivage de care vorbea Houellebecq. Se petrece în poezia lui Claudiu Komartin un balans hamletian între a fi și a nu fi, între furie și extenuare, cu momente de un lirism curățat de orice impuritate, străin de orice polizare estetizantă, precis și intens, transgresiv și lucid, care-ți face pielea de găină.” (O. Nimigean)
_________
Serhii Jadan. Jazz în Donbas (Colecția Biblioteca deschisă).  Broșată, 404 pag. 
Agresiunea Rusiei în Ucraina a adus în prim-plan o literatură ucraineană despre care prea puține se știau înainte. Există autori, în special tineri, care sondează cotloanele războiului și psihologia oamenilor din zonele de confruntare, prejudecățile, reacțiile lor, atitudinea față de viață și moarte, într-un fel care i-ar surprinde pe occidentali, amestecând umorul negru cu sarcasmul și ironia. Serhii Jardan este unul dintre numele noi care au irupt din acest spațiu estic necunoscut, reușind să spargă niște clișee de percepție legate de „problema ucraineană”. 
* * * 
 „Serhii Jadan a scris o carte al cărei gen nu poate fi determinat. Textul este plin cu glume, ironie, aluzii, peste tot întâlneşti nostalgie şi reflecţii, are un pic de moralitate şi un pic de amoralitate. Are totul pentru ca să-ţi doreşti s-o citeşti până la sfârşit.” (Valentîn Bușanskîi, Ukrainska pravda)
 „În opinia mea, Jadan ar putea deveni chiar în timpul apropiat laureat Nobel. Oricum, dintre toți literații din spațiul ex-sovietic, el are cele mai mari șanse.” (Viktor Toporov, critic literar rus)
_________
Literatură din Basarabia. Început de secol XXI. Coordonatorii colecției: Mircea V. Ciobanu, Eugen Lungu. ARC, Știința, 2017 
Sub acest generic, Editurile ARC și Știința propun o serie de antologii care valorifică literatura scrisă în limba română de autori basarabeni la începutul secolului al XXI-lea.
Noua serie continuă, ca o ștafetă, ciclul antologic „Literatura din Basarabia în secolul XX”, care a apărut în 2004, însumând 12 volume. Colecția recentă antologhează scrierile editate după anul 2000 până în prezent (2017). Proiectul reprezintă o nouă față a literaturii române din Basarabia, o literatură privită în dinamica ei evolutivă, antologată chiar în timpul în care se produce.
Seria conține șase volume, care cuprind creații artistice clasificate pe genuri. Volumele au câte un studiu introductiv, cu tabloul la zi al genului în cauză și cu prezentarea autorilor și a textelor selectate.
Poezie. Selecție, studiu introductiv, note bibliografice: Lucia Țurcanu. 
Roman, două volume. Selecție, studiu introductiv, note bibliografice: Maria Șleahtițchi. 
Proză scurtă. Selecție, studiu introductiv, note bibliografice: Iulian Ciocan.
Eseu. Critică literară. Selecție, studiu introductiv, note bibliografice: Adrian Ciubotaru. 
Dramaturgie. Selecție, studiu introductiv, note bibliografice: Irina Nechit. 
_________
Mihai Zamfir. Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române. Volumul I. Ediția a II-a, revăzută și adăugită. Editura Cartea Românească/ Polirom, 2012
Profesorul Mihai Zamfir a avut întotdeauna ambiția unor elanuri interpretative ieșite din cadrele strâmte ale criticii și istoriografiei literare tradiționale. Sub „pana” sa, cum am fi spus până în zorii erei digitale, hermeneutica devine o aventură prin pădurea de simboluri și înțelesuri ascunse ochiului profan.  
* * * 
Scurtă istorie este o istorie sintetică și mai degrabă nonconformistă a literaturii române. Scrisă de un stilistician care s-a ocupat multă vreme de istorie literară înainte de a deveni el însuși romancier, cartea de față reunește cele trei calificări ale autorului ei. (…)
Ceea ce poate mira mai întâi în această Scurtă istorie este extrema severitate a selecției. Un interval de două secole și jumătate e condensat în doar treizeci și nouă de medalioane monografice în actuala ediție, revăzută și adăugită. Nu pentru că Mihai Zamfir ar avea capricii de gust, ci pentru că posedă, în cel mai înalt grad, simțul valorii. În plus, fără a fi rigide, criteriile teoretice cu care operează sunt de o claritate contagioasă. Chiar de la primele pagini, cititorul capătă încredințarea că de aici va învăța literatură. Nu doar literatură română și nu doar de la Dosoftei până la Goga. Literatură pur și simplu. (Cosmin Ciotloș) Radmila Popovici. 
_________
Reconstituiri cu Ileana Popovici. Iași, Adenium, 2017
O carte revelație despre Ileana Popovici – tânăra zurlie din „Reconstituirea” lui Lucian Pintilie, pelicula de top a cinematografiei românești ever. Un destin între patru coperte, montat piesă cu piesă de poeta Radmila Popovici, nepoata faimoasei actrițe de origine basarabeană. Un eveniment editorial de excepție și o reîntâlnire peste timp și frontiere. 
* * *
„Preaplinul întâlnirilor noastre dădea peste margini ori de câte ori treceam Prutul. Ne însoțea o fericire contagioasă, mai mult decât firească. Impresii amestecându-se, sublimându-se, dizolvând toate contururile trecutului, ale prezentului, ale realității și imaginației. Nopți albe, zile trăite intens, lacrimi și hohote de râs, cântece, povești și taine împărtășite. Ea este Ileana Popovici, mătușa mea pe linie paternă, care, după mai multe încercări, a reușit să-și cunoască neamul, reîntregindu-l. Nu știam nimic una despre alta. Trebuia s-o luăm de la un capăt fiecare, descoperind pas cu pas mai multe înrudiri, îngemănări de gândire și de simțuri. Cititorule drag, primește aceste mărturisiri ingenue, transcrise cu expresia, conținutul și fluența neprefăcute, asemenea ființei care le-a trăit într-o viață cât zece.” (Radmila Popovici)
_________
Nicolae Pojoga. Lumea lui Zaharia  (Colecția Art). Editura Cartier, 2017. Legată, 208 pag. Proiect cofinanțat de AFCN
Lumea lui Zaharia – așa se numește filmul realizat de Eugenia Pogor în cadrul programului de reportaje video, „Pur și simplu”, al postului Radio Europa Liberă. O întâmplare fericită a făcut ca Victor Galușca, un tânăr regizor care filma pentru lucrarea sa de licență, să găsească o impresionantă colecție de negative în podul unei case părăsite din comuna Roșietici, raionul Florești. Sunt imagini din anii ’50-’60 ai secolului trecut, perioada cea mai puțin documentată din istoria postbelică a Basarabiei. Autorul lor este Zaharia Cușnir. Grație maestrului fotograf Nicolae Pojoga, aceste negative (o parte din ele) au putut fi recondiționate și redate circuitului public, luând forma unui album: Lumea lui Zaharia. O umanitate anonimă, salvată în chip miraculos din neantul uitării.
* * *
„Aceste imagini sugestive aruncă o lumină abundentă asupra a ceea ce reprezintă până acum o fereastră întunecată în viața cetățenilor sovietici, care au fost supuși unor represiuni dure. Mariajul lui Zaharia Cușnir cu arta și documentarul ne oferă o moștenire impresionantă, le­ga­tă de  o realitate dispărută, o șansă rară  de a ne revedea trecutul.” (Tyrone Shaw, profesor asociat de scriere creatoare și literatură la Universitatea din Vermont, SUA)