Desant literar în Slovacia
 
Numărul 4 din 2017 al Revistei „Literatura Lumii”, care apare la Bratislava, în Slovacia, publică un grupaj de texte (poezie, proză, eseu) semnat de scriitori români din Republica Moldova. Selecția autorilor și traducerea textelor au fost făcute de Eva Kenderessy, o promotoare a culturii/literaturii române în spațiul slovac. Leo Butnaru este reprezentantul glorios al șaptezeciștilor, Vitalie Ciobanu, Emilian Galaicu-Păun, Vasile Gârneț sunt autori optzeciști, generație pe care Eva Kenderessy o prezintă ca una care dă tonul în literatura română de la Chișinău. Ceilalți autori cuprinși în sumarul revistei sunt: Diana Iepure, Dumitru Crudu, Liliana Corobca, Ștefan Savatie Baștovoi, Nicoleta Esinencu și Paula Erizanu.
Lucrările a doi artiști plastici contemporani moldoveni, Ghenadie Popescu și Vasile Rață, ilustrează acest număr de revistă. Unul de colecție pentru bibliomani.
 
***

Leo Butnaru, Protestatarul și orga, poeme. Editura 24: Ore, Iași, 2016
Remarcabil poet și traducător, Leo Butnaru merită o situare printre cei mai de vază creatori ai literaturii române de astăzi. O spune și Adrian Alui Gheorghe în una din scurtele prezentări ce însoțesc acest volum de versuri: „L-aș fi văzut pe Leo Butnaru nominalizat la Premiul Național „Mihai Eminescu”, de exemplu, o șansă de a fi adus decisiv în poezia românească a acestei perioade sau promovat până la nivel de manual școlar. Din păcate, literatura/cultura noastră și-a creat un Panteon extrem de îngust, cu locuri limitate, în care nu găsești întotdeauna valorile reprezentative. (…) Oricum, cine pariază pe poezia lui Leo Butnaru, la bursa instituită pe termen lung a poeziei române, câștigă”.
Iată un poem splendid din acest volum:
 
Rana
În orice loc de pe trupul tău
în orice loc din sufletul tău
în orice loc din univers e o rană
ce absentează
care încă nu se arată
dar – virtuală – poate
să apară oricând.
 
Totul e o rană otova care
deocamdată
absentează.
 
Când avem conștiința
posibilei răni
altfel se înțeleg toate –
omul lumea
constelațiile biblia…
Aleutina SARAGIA
 
 
 
Iulian Ciocan, Dama de cupă (roman). Editura Polirom, 2018
 
„Iar dimineața vor veni rușii” – așa își intitula Iulian Ciocan romanul apărut în 2015, inspirat de evenimentele dramatice din preajma noastră, dar și de invaziile care ne-au marcat destinul, ni s-au pitit în subconștient. În „Dama de cupă”, Iulian Ciocan demască „dușmanii interni”, invizibili, sondează conștiința vinovată a basarabenilor, ale căror păcate se vor absorbite în abisul unui cataclism de proporții. Un roman acid, cu tentă vaticinară, născut în trena unei realități ce ne desfigurează.
 
* * *
„Chișinăul stă să se prăbușească într-o groapă. Orașul de pe Bîc riscă să fie înghițit cu tot cu oameni, case și instituții ale statului. Funcționari, jurnaliști, scriitori, pensionari, locatari – toți constituie o bogată galerie de personaje ale tranziției. O istorie plină de suspans, de tensiune narativă, cu personaje bine conturate și cu un fir epic structurat cu dexteritate. O carte care te pune pe gînduri. Și te neliniștește.” (Maria Pilchin)
 
„Lumea «omulenilor» se izbește de teo­ria Găurii Negre. Din coliziune țâșnesc viziuni cosmice ale Corupției de un umor nebun, singurul capabil să împiedice lipsa de speranță să se transforme în disperare. Un text în care Gogol bea o cafea (și nu numai...) cu Eugen Ionescu. O parabolă egal de relevantă pe ambele maluri ale Prutului.” (Caius Dobrescu)
 
***
Basarabia în presa anului 1918. Interviuri şi anchete. Text ales şi stabilit, studiu introductiv, note şi comentarii de Victor Durnea. Colecţia Pagini despre Basarabia, Editura Ştiinţa, 2018
 
Două volume de referință care „mărturisesc” – cu documente, cifre, fapte, „întâmplări de pe teren” – despre Basarabia din Anul Marii Uniri și perioada de după. O contribuție bibliografică pentru care editorii merită felicitările și mulțumirile noastre.
 
* * *
Volumul de faţă reuneşte (…) aproape 60 de texte, circumscrise unei tematici comune: realitatea politică, socială şi culturală din Basarabia în anul 1918, an care a culminat cu acea „oră astrală” a istoriei naţionale. Toate aceste texte se axează „pe chestiuni basarabene”, formulate şi discutate de fruntaşii vieţii politice dintre Prut şi Nistru. Fiind neaşteptat de numeroase în ziarele din 1918, interviurile şi anchetele aduc neaşteptat de multe informaţii despre oameni, lucruri, întâmplări, de negăsit adesea în alte surse, ori opinii, atitudini ale unor personalităţi, care, cumulate, contrapuse unele altora, dau şanse mai mari tentativelor de a o identifica pe aceea cu valoare de pro veritate habenda. (Victor Durnea)
 
***
Ştefan Ciobanu. Basarabia. Populaţia. Istoria. Cultura. Ediţie îngrijită de Cornel I. Scafeş. Ediţia a II-a. Colecţia Pagini despre Basarabia, Editura Ştiinţa, 2018
Lucrarea Basarabia: Populaţia. Istoria. Cultura a fost publicată în 1941, în limba franceză, în colecţia „Studii şi cercetări” a Academiei Române. Ea a văzut lumina tiparului în vara aceluiaşi an, când luptele pentru eliberarea teritoriului Basarabiei erau în plină desfăşurare. Scrisă într-o limbă de circulaţie internaţională, lucrarea a fost menită să facă cunoscută unor cercuri ştiinţifice şi politice, opiniei publice internaţionale istoria pământului românesc dintre Prut şi Nistru, punând în balanţă adevărul istoric şi abuzul politic comis la 28 iunie 1940. (Cornel I. Scafeş)
 
***
Nicolae Bălcescu. Opere. Volumul 1. Ediţie în două volume. Scrieri istorice, politice şi economice. Studiu introductiv, tabel cronologic de Mircea Anghelescu. Text îngrijit, notă asupra ediţiei, glosar de Andrei Rusu. Colecţia Moştenire. Editura Ştiinţa, 2018
 
Nicolae Bălcescu. Opere. Volumul 2. Românii supt Mihai-Voievod Viteazul. Studiu introductiv, tabel cronologic de Mircea Anghelescu. Text îngrijit, notă asupra ediţiei, glosar de Andrei Rusu. Colecţia Moştenire. Editura Ştiinţa, 2018
 
„Amestec de vizionar romantic şi om de stat realist, cum a mai fost caracterizat, Nicolae Bălcescu este primul istoric modern al ţării noastre, o personalitate ce domină câmpul în care se face şi se scrie istoria în anii de foc de la mijlocul secolului al XIX-lea; prin opera sa, el aşază proza epică românească într-o tradiţie care nu se va modifica esenţial în următoarea sută de ani. Ridicată pe o concepţie modernă, care caută sursele nu numai în documentele scrise, ci şi în cele orale, în folclor, care trece prin filtrul critic toate informaţiile şi îşi proiectează eroul pe fundalul unei epoci şi în mijlocul unei societăţi în mişcare, opera sa istorică şi în primul rând neterminata Istorie a lui Mihai Voievod Viteazul prezintă cititorului şi prima epopee, primul roman al unui erou romantic, a cărui proiecţie literară nu iese din limitele adevărului. (…)” (Mircea Anghelescu)
 
***
Igor Guzun. Adio, lucruri. Poeme. Colecția CARTIER Rotonda. Ediția I, 2018, 120 p.
 
Igor Guzun este un poet care surprinde prin naturalețe și directețe. Pentru a spune ce simte, el nu are nevoie de reverii livrești și acrobații lexicale. Tot ce își propune e să arunce punți între oameni și lucruri, chiar dacă vrea să pară că le subminează.
 
***
„În timp ce la începutul secolului XX versurile creșteau din te miri ce, precum păpădia, brusturii și loboda, vorba Annei Ahmatova, la începutul mileniului III, textele lui Igor Guzun răsar semeț strecurate în tumultul unei luxuriante vegetații postmoderne, hipertehnologizate și superdigitalizate. (…) Toate semnele modernității se amalgamează în aceste versuri pentru a se plasa în spatele unei oglinzi lângă care modernitatea își face un selfie liric (…) Acolo unde Shakespeare spunea că restul e tăcere, Igor Guzun plasează niște versuri albe nescrise – un fel de preluare a mesajului lui Malevici din Pătratul negru. Altfel spus, chiar dacă ni se pare că totul a fost scris și pictat deja, nu este, totuși, chiar așa…” (Vsevolod Ciornei)
 
Nicolae Esinencu. Copilul teribil. Antologie de versuri. Ediție îngrijită de Em. Galaicu-Păun și Victor Pânzaru. Editura Cartier, 2018, 544 p.
 
Polivalent și proteic, greu de prins într-o formulă care să-i „epuizeze” elanul creator, Nicolae Esinencu ni se înfățișează, la ora bilanțului, cu acest volum impresionant ca număr de pagini și spontaneitate poetică.
 
***
„Al treilea corifeu al poeziei anilor ’60-’70 (...) este, bulversând prejudecăţile canonice, Nicolae Esinencu. (…) Atitudinea sa este una de radicală opoziție față de normalitatea vieții literare: când întreaga pleiadă de aezi ai civismului scrie poeme interminabile despre Lenin și Partid, patriotismul sovietic și internaționalismul proletar, el practică miniatura lirică, iar atunci când, plictisită de hagiografierea falșilor martiri, divizia civică trece pe ecartamentul maximalismului etic, personajul lui Nicolae Esinencu iese în drum cu… capul subsuoară. Poetul cultivă un fel de poetică procustiană, retezând violent excrescențele hidoase ale realului, celebrând acea formă a lucidității care știe că autoironia și bufonada sunt formele cele mai eficiente de incarnare a spiritului celuilalt.” (Nicolae Leahu)
 
Ana DRUȚĂ