Grigore Chiper, Voci în pustiu. Eseuri & mix belle­tristic. Editura Junimea, 2021 
 
Grigore Chiper profesează un gen care îi este nu mai puțin drag decât poezia: publi­cistica literară, jurnalul. Notează stări, situații, senzații, peisaje, amintiri, referințe culturale. Developează condiția umană la marginea civilizației:
 
„Merg prin glod de parcă m-aş îndrepta spre anii ’60 din secolul trecut, când ajungeam dimineaţa la şcoală şi ne adunam zeci şi zeci de elevi în jurul gropii cu apă, căutând să punem mâna pe un feleştioc ca să ne spălăm cizmele murdare până la carâmb. Localităţile rurale, dar şi cele urbane, lipsite de fonduri de întreţinere şi cu resursele sovietice epuizate, vor arăta aşa cum am putut vedea pe internet oraşul Soroca la 1781, zugrăvit într-o acuarelă a unui pictor german-elveţian pe nume Johann Heinrich Müntz: numai cetatea, în spatele căreia abia dacă zăreşti vreo câteva case.”
 
***
 
Mariana Codruț, Era lumină, era vînt. Proze. Editura Cartier
 
Poeta Mariana Codruț, una dintre cele mai puternice și mai autentice voci din literatura română de azi, revine în atenția publicului cu un nou volum de proză. Talentul de povestitoare, capacitatea de a surprinde caractere și mentalități se vădesc în povestiri de mai mari sau mai mici dimensiuni, din care răzbate melancolia, umorul și o tandrețe nesfârșită față de ființa umană în variatele ei ipostaze.
 
„Povestirile Marianei Codruţ instituie un univers aproape magic în care lumina şi întunericul îşi dispută întîietatea. Nimic artificial în aceste instantanee fluide ale trecerii timpului de o simplitate emoţionantă, melancolice dar pline de un umor discret (...) De o francheţe tulburătoare, povestirile oferă o variată galerie de stări, de situaţii şi de personaje, explorînd cu eleganţă şi subtilitate faţetele diferite ale lumii şi pliurile din care e alcătuită memoria subiectivă. Intens, sobru din punct de vedere stilistic şi foarte puternic, volumul Era lumină, era vînt are sinceritatea şi rafinamentul unei proze de mare calitate.” (Carmen Muşat)
 
„Aparențele idilice, însemnînd lirism, nostalgie a copilăriei, oameni şi locuri în orizontul unui ethos patriarhal, camuflează, în Era lumină, era vînt, o vînă realistă inclementă, căreia nu-i scapă spectacolul slăbiciunilor inavuabile, al ipocriziilor travestite, al perversiunii şi ororii. Mănuşa de catifea ascunde un pumn de fier care te loveşte violent cînd nici nu te-aştepţi (...) Scrisul Marianei Codruţ, cunoscută publicului în primul rînd ca o excepţională poetă, îşi păstrează nealterată forţa cathartică şi în proză. Ceea ce ai impresia că începe ca Elena Farago se încheie în Carson McCullers.” (O. Nimigean)
 
 
 
 
 
 
***
Iulian Ciocan, Clovnul. Roman. Editura Polirom, 2021
 
Iulian Ciocan își confirmă fuleul prozastic, cu un nou roman percutant, inspirat din realitățile basarabene și nu numai, pentru că natura umană e peste tot la fel: slabă, schimbătoare, supusă ispitelor, bovarică. Seria noir continuă!
„Latura burlescă a Răului la concurență cu derizoriul, din care se naște angoasa, este specialitatea lui Iulian Ciocan, căpătând noi înfățișări prin interpretarea mitului faustic, cu toate avatarurile sale rusești, în Moldova eternă, în Chișinăul cunoscutului primar Denis Cartof: rolul lui Mefisto este jucat de un Clovn dispus să cumpere păcate de la amatori, iar Cimpanzeul sau Marele Oligarh, alias Coordonatorul guvernării, poate fi o altă grimasă a Clovnului. Nu există însă redempțiune, cerurile nu se deschid decât pentru a mai lăsa să treacă câte un stol de ciori, invadând încet, în ralanti, dar sigur, întreaga metropolă. Câți dintre muritori sunt pregătiți?” (Dan Gulea)
 
* * *
 
Marcel Gherman, Vacanța stelară. Proză SF pentru adolescenți. Chișinău, 2021
Marcel Gherman este și autorul cărților Cer albastru deasupra Arcadiei și Universuri paralele.
În anul 2821, în timpul unei vacanțe de vară, Elvira Paladi și Gabriel Prunariu, elevi la Liceul Spiru Haret de pe planeta Silvania, pornesc pe urmele unui mister și contribuie la dezamorsarea unei conspirații sinistre îndreptate împotriva Uniunii Stelare. În călătoria spațială, pe care o săvârșesc, ei sunt însoțiți de mascota lor, un iepure clonat pe nume Roger, precum și de misterioasa creatură Motaro C. Mitsunakis.
 
***
 
Mihaela Perciun, Satisfacţie (roman). Editura Junimea, 2020
 
Mihaela Perciun, o prozatoare cu mai multe romane publicate la edituri din România și R. Moldova, aduce în proza ei femei dilematice, neliniștite, hăituite de viață și de probleme de familie; femei derutate, răspunzând unor pulsiuni contradictorii. Este și cazul protagonistei Reghina Ivanovna din romanul Satisfacție, care evocă realitățile sovietice. Propagandă, duplicitate, sexualitate devoratoare, agresiune față de cei mai slabi, umilință în fața șefului – un „coctail” moldovenesc ale cărui ingrediente nu au dispărut nici azi, ba chiar au căpătat accente parodice. Stilul direct, razant, al autoarei transmite nervozitatea unor destine măcinate de goana după iluzia fericirii.
 
„Căciuleala subalternilor trebuie luată ca un dat!
O trăsătură indispensabilă a neamului! O tradiție, dacă vreți! Un gest de bunăvoință ce nu poate și nici nu trebuie ignorat!
Cu capul dezgolit, boțindu-și cu supușenie căciula în mâini, adânc aplecat în fața ta… Căciulă de miel brumăriu, căptușită cu blană de ieduț, dubită în condiții de casă, transpirată și puturoasă…
Ce mai contează! Nu îndrăznește să te privească în ochi, stă cu privirea fixată în pământ de prea mult respect! Înțepenit, îndoit din șale.”
 
Ana DRUȚĂ
 
***
Sorin Alexandrescu, Lumea incertă a cotidianului (eseuri). Editura Polirom, 2021
 
„Sorin Alexandrescu face parte din categoria acelor intelectuali pentru care nu există granițe între domeniile spiritului. Pasionat de idei și de modul în care acestea ne modelează existența, e egal interesat de textul literar și de cel vizual, descifrându-le, pe ambele, drept documente semnificative ale condiției umane.” (Carmen Mușat)
 
„Ne întrebăm adesea dacă lumea în care trăim de decenii bune este ininteligibilă sau este, mai curând, atât de divers inteligibilă încât rămâne obscură. Este discursul public din vremea noastră, când fragmentat, gâfâit, dar sugerând mari revelații, când amânându-le parcă fără motiv, un discurs despre o lume în sine incognoscibilă, apare acest discurs din interese politice ale unora dintre actorii publici, derivă el dintr-o boală mai generală a limbajului sau dintr-o complexificare a realului însuși, căruia acesta nu-i mai asigură transparența necesară? Așa să fi simțit unii scriitori și artiști totdeauna raportul dintre limbaj și lume, de unde și teama lor de-a descoperi în rănile cuvintelor moartea referentului și acreala sensului? Să fie distanța de un anume trecut personal ceea ce ne face să-l considerăm retrospectiv armonios, în timp ce, invadați de prezent, îl simțim pe acesta fie grosolan și tâmp, fie incert, fie indeterminabil? Câțiva scriitori și artiști sunt lăsați aici să răspundă acestor întrebări dificile.” (Sorin Alexandrescu)
Sergiu VLAS
 
 
***

28 iunie 1940. Ocupația Basarabiei și a Bucovinei de Nord de către URSS reflectată în presa internațională. Selecție și traducere de Dorin Dușciac. Prefață de Oleg Serebrian. Editura Cartier, 2021
 
În bătălia ideologică care se poartă și azi pentru românitatea teritoriilor pierdute în vara anului 1940, de mult a venit timpul să apelăm la observatorii din afară – contemporani și martori ai acelor evenimente funeste. O face Dorin Dușciac. Demersul său cimentează o cauză națională.
 
„Deși au trecut opt decenii din momentul anexării Basarabiei și nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică, cartea lui Dorin Dușciac e singulară în felul ei. S-au scris multe monografii, studii, articole despre evenimentele din vara anului 1940, dar până în prezent publicul cititor n-a avut la îndemână un volum de acest fel, care ar înmănunchea știri și articole de epocă, capabile să ne furnizeze o imagine a lumii de atunci așa cum se vedea ea pe sine. Autorul nu se lansează în analiza textelor culese, n-o face pe „istoricul de meserie”, lăsând la latitudinea cititorului interpretarea informației. În lumea de azi, în care știința istorică s-a cam îndepărtat (pe alocuri nepermis de mult) de la prescripțiile lui Leopold von Ranke, avem nevoie și de astfel de cărți, de o «istorie neprelucrată», care îl face pe cititor să reflecteze, să cugete și să stabilească el însuși sentințele.” (Oleg Serebrian)
 
Vitalie STELEA
 
Trei cărți de Leo Butnaru
 
Leo Butnaru. Clavecine și vecinătăți: [trad. din poezia universală]. Ed. Argeș, Pitești, 2021
 
„Ca redactor de carte, am fost surprins să constat cât de bine cunoaște Leo Butnaru limba română! Poetul din sine și-a spus cuvântul, ca și criticul literar (care știe să facă o selecție reprezentativă). Lexicul folosit în acest volum este impresionant. „Se sparie gândul”, vorba cronicarului. Nu spun vorbe mari, dar nu am întâlnit la alți traducători o cunoaștere mai profundă a limbii române! Ceea ce înseamnă că, prin oameni de talia lui Leo Butnaru, magia din poezia oricărei limbi poate trece în română. (Jean Dumitrașcu)
 
* * *
 
Leo Butnaru. A treia carte a leologismelor. Ed. Junimea, Iași, 2021
 
...am răvășit numeroase mape din arhivă, aranjând în pasiențe fișe „stinghere”, extrăgându-le din ordinea și dezordinea lor „creatoare”. Leologismele sunt sintagme, metafore, monoversuri, impulsuri oarecât memorabile. Pentru că, în orice pulsiune și manifestare a sa, prin gândire-simțire-scriere, viața e o modalitate, plurală, de expresie, de comunicare în deplină democrație a rostirilor și rosturilor, a notărilor de sensuri și a... înotărilor imaginare prin ele. (Leo Butnaru)
 
* * *
 
Leo Butnaru. Первый Период (стихи из xx века) : [Poeme; în lumba rusă] Ed. LitGost, Moscova, 2021
 
În mare, e prima carte tradusă în rusește a lui Leo Butnaru, planificată să apară la Editura Hyperion, însă care a fost retrasă de pe pragul tipografiei din cauza dificultăților financiare catastrofale cauzate de inflația din acea perioadă.