O mini-bibliotecă – colecția revistei „Sud-Est cultural”
 
Treizeci de ani de apariție pe scena revuistică românească, atât va rotunji revista Sud-Est cultural în 2020. O biografie care însumează peste 100 de numere de revistă, cât o mini-bibliotecă. Aceste detalii le aflăm din editorialul numărului 4 al revistei din acest an, Cultură și civilizație, semnat de Marcel Gherman.
Eugen Lungu scrie un seducător eseu cu multe referințe culturale – Câinele negru al pasiunii sau Platon, L. Tolstoi, Mo Yan și vrejul de fasole – despre proza scurtă a chinezului Mo Yan, laureatul Nobel 2012. Observă E. Lungu: „Nu cred că am greși prea mult dacă am conchide că, atunci când își desăvârșea nuvela (Femeia cu buchetul de flori), Mo Yan trăgea cu coada ochiului când spre dialogurile lui Platon (în afară de Phaidros, nebunia pasiunii mai e comentată în Phedon și Republica), când spre scrierile lui Tolstoi: Anna Karenina, dar, mai ales, Părintele Serghie. Similitudinile dintre Wang Si (protagonistul din nuvela chinezului – n. m.) și tânărul cneaz Stepan Kasatski (personajul lui Tolstoi – n. m.) sunt izbitoare.”
În Criteriul notorietății, un eseu-prefață la o carte de și despre Eugen Lungu, Mircea V. Ciobanu înșiră motivele – multe – pentru care îl admiră, îl citește constant și cu folos pe autorul Raftului cu himere. Și pentru că în această prezentare ne putem permite doar un scurt citat, iată-l: „Calitatea esențială a lui E.L., pe care eu aș defini-o drept „etica exegetului”: observația nuanțelor, a excepțiilor, a parantezelor remarcabile”.
Leo Butnaru pregătește o nouă carte, a doua, de leologisme, un fel de – cum o numește chiar el – literatură la minut: aforisme, metafore, monoversuri, simple resorturi secondate de emotivitate. Două leologisme din acest număr de revistă: „Norii, rătăcitorii, în căutarea patriei lor… Când plouă, înseamnă că norii și-au găsit patria”; „Omul e bun. Împrejurările sunt proaste. Inclusiv cele pe care omul ar fi trebuit să le facă mai bune”.
Pagini consistente de proză de Ioan Mânăscurtă și versuri inedite de Paul Mihnea, un intelectual/poet remarcabil care, alături de alți confrați ai săi, în secolul trecut, au oferit un plus de valoare și noblețe unui Chișinău sovietizat.
Despre Chișinău, ca urbe a disperării și împlinirilor, este și dialogul dintre Alexandru Corduneanu și Emilian Galaicu-Păun. Spune, între altele, Em. Ga.-Pe.: „Mă întreb însă dacă – după ce că a „formatat” mai mulți poeți, dintre care majoritatea venind de la țară – Chișinăul și-a creat romancierul/prozatorul (la fel cum Odessa și l-a „generat” pe Isaac Babel), iar răspunsul e mai degrabă negativ”.
Alți autori și titluri din acest număr de revistă: Lucia Țurcanu despre poezia Simonei-Grazia Dima; Octavian Soviany despre dublul volum de versuri Galaicu-Păun „A (II) RH+eu & Apa. 3D”; Nicolae Leahu – un remarcabil eseu despre poezia lui Cristian Popescu.
 
Vitalie CIOBANU