Categorii

Parteneri

Noutăţi editoriale

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Noutăţi editoriale

articol: 
articol: 
articol: 
articol: 

Şase poeţi români traduşi în engleză
O antologie marca ICR Londra şi „Poet in the City”
„Antologia bilingvă Contemporary Romanian Poets / Poeţi români contemporani este apogeul seriei de lecturi în oglindă ale mai multor poeţi români şi britanici, iniţia­tă şi organizată în 2011 de ICR Londra în colaborare cu „Poet in the City”. Seratele s-au dovedit magnetice pentru audienţă, astfel încât textele poeţilor Andrei Bodiu, Denisa Comănescu, Vasile Gârneţ, Bogdan Ghiu, Claudiu Komartin şi Miruna Vlada au fost strânse între copertele unei antologii elegante, cu design minimalist. Traduse de distinşii Christopher Ba­kken, Florin Bican, Adam J. Sorkin şi Virgil Stanciu, poezii­le incluse în antologie aparţin unor poeţi din generaţii diferite şi reprezintă opţiuni tematice şi stilistice cât se poate de diverse: de la angoasă feminină la melancolie dură, de la vibraţii moderniste la satiră socială. Toate textele exprimă însă rafinamentul poeziei noastre contemporane, unul dintre cele mai energice domenii artistice româneşti.”
Cuvântul înainte – „One of the world’s great poetry cultures in the heart of Europe”/„Una dintre cele mai importante poezii din lume în inima Europei” – aparţine lui Graham Henderson, director executiv al „Poet in the City”. Prefaţa – „Un cod al identităţii”/„The soul the verses harbour” – este semnată de Dorian Branea, directorul Institutului Cultural Român de la Londra.
 
Literatura basarabeană  în Cehia. Revista „Plav”
Revista lunară de literatură universală Plav, care apare la Praga, a consacrat un număr integral (nr. 2/2012) literaturii române din Basarabia. Sunt prezenți 10 scriitori de la Chișinău. Sumarul are în deschidere un interviu cu Vitalie Ciobanu, realizat de Libuše Valentová – profesor universitar, cunoscută și apreciată traducătoare și promotoare a literaturii române în Cehia. Numărul mai cuprinde o nuvelă de Vlad Ioviță (o recuperare postumă), pagini de proză de Nicolae Rusu, Vlad Zbârciog, Alexandru Vakulovski, Iulian Ciocan, Andrei Burac, Nicolae Dabija, Dumitru Crudu. Poeme de Paula Erizanu. Sumarul este completat de o recenzie la piesele Stop the tempo și Kebab, de Gianina Cărbunariu, regizoare de la București, piese jucate cu succes pe scenele europene.
Traducerile din autorii basarabeni sunt realizate de Libuše Valentová, Jarmila Horáková, Jiři Našinec, Kryštof Míka, Tomáš Vašut, Elisabeta Fiedlerová și Ludvík Pospíšil. Coperta reproduce o ilustrație a pictorului basarabean Teodor Buzu, stabilit de mulți ani în Cehia.
Nu știm ce impact public va avea o asemenea apariție, însă interesul revistei Plav pentru literatura basarabeană este de salutat. Sigur că ne-am dori ca prezențele editoriale colective în străinătate, consacrate literaturii noastre, să nu dea senzația de aglutinare grăbită și forțată de autori foarte diferiţi ca valoare estetică. Includerea lui Nicolae Dabija, de exemplu, cu un fragment din romanul „Temă pentru acasă” – o lucrare puternic controversată –, sugerează, din păcate, o selecție plasată sub semnul hazardului sau al unor relații personale nefiltrate de un ochi critic, exigent. Nu este singura disonanță din sumarul revistei Plav. Dincolo de aceste nepotriviri, bănuim, mai greu de perceput de la Praga, un număr de revistă integral consacrat literaturii române din Basarabia înseamnă un pas important pe calea promovării literaturii noastre în spațiul limbii cehe. Ar fi frumos dacă Uniunea Scriitorilor de la Chișinău, bunăoară, ar susține, „în oglindă”, o selecție din operele scriitorilor contemporani din Republica Cehă în limba română. 
Și o remarcă finală: acest număr al revistei Plav a beneficiat de sprijinul financiar al Institutului Cultural Român.
 
Mircea Cărtărescu, Ochiul căprui al dragostei noastre, Eseistică, Humanitas 2012
 
Noua carte a lui Mircea Cărtărescu adună cele mai frumoase povestiri, eseuri şi articole publicate de el de-a lungul ultimilor ani în antologii şi reviste de prestigiu din Suedia, Germania, Austria şi România. Multe dintre texte sunt inedite în spaţiul românesc.
Subiectele sunt diverse, de la istoria poetului Ovidiu, exilat la Tomis, la povestea fabuloasei insule Ada-Kaleh, de la dureroase amintiri din prima copilărie la basme psihanalitice şi fantastice, de la evocări ale unor scriitori dispăruţi de curând la mărturisiri personale pline de dramatism.
Ceea ce uneşte aceste scrieri, oricât de amplă ar fi distanţa dintre subiecte, este puterea dintotdeauna a lui Mircea Cărtărescu de a transforma totul în poezie, unicitatea combinaţiei de graţie, sinceritate şi viziune care caracterizează stilul paginilor sale.
 
Leo Butnaru, Manifestele avangardei ruse (antologie). Editura „Tracus Arte”, Bucureşti, 2012, 240 p.
 
Prezenta antologie inserează circa 60 de manifeste avangardiste lansate de mai multe şcoli şi curente literar-artistice din primele trei decenii ale secolului trecut: akmeismul, futurismul, cubofuturismul, egofuturismul, suprematismul, lucismul, imagismul, expresionismul, nicevoki (nimicniciştii), biocosmismul, lumenismul, form-librismul, constructivismul, emoţionalismul, fuismul, arta reală ş. a.
De obicei, manifestele avangardiştilor erau concepute în spirit combativ, ca armă, de unde, nu de puţine ori, terminologia militară, tonalitatea ofensivă, de genul: „crezul nostru artistic de luptă”, „îi provocăm pe adversarii noştri”, „noi anunţăm lupta cu…”. Fondatorii Asociaţiei Artei Reale declarau: „Nu există o altă şcoală mai duşmănoasă nouă decât transraţionalismul. Fiind oameni realişti până în măduva oaselor, noi suntem primii inamici ai celor care golesc cuvântul, transformându-l într-o corcitură neputincioasă, fără sens”. Iar Serghei Tretiakov declara în Perspectivele futurismului: „răbufneşte lupta pentru un mod original de a te emoţiona, pentru sentimente şi caracter în acţiunile omului, pentru constituţia lui psihică. În acelaşi timp, se declanşează imanenta luptă pentru modul de viaţă”. În această „beligeranţă generală”, manifestele se confruntau înde ele în căutarea unui nou adevăr artistic.