Anul acesta, pe 27 iulie, s-au împlinit 90 de ani din ziua naşterii lui Eugeniu Coşeriu. Cu această ocazie au fost organizate mai multe manifestări ştiinţifice şi comemorative atât în Republica Moldova şi România, cât şi în Spania şi Italia.
Aceste activităţi au început la Cluj, în zilele de 6 şi 7 mai, unde în cadrul colocviului Limba română – abordări tradiţionale şi moderne, secţiunea de lingvistică a fost dedicată în întregime lui Eugeniu Coşeriu. Întrunind participanţi din România, Republica Moldova, Spania, Franţa şi Italia, comunicările prezentate în această secţiune au constituit un omagiu adus celui care a întemeiat lingvistica integrală. În afară de membrii Centrului „E. Coşeriu” (Prof. Mircea Borcilă, Oana Boc, Dina Vâlcu, Lucian Lazăr, Cornel Vâlcu şi subsemnata) şi de doctoranzi, cercetători şi cadre didactice de la alte universităţi din România, colocviul a beneficiat de prezenţa unor universitari din străinătate: Jesus del Castillo de la Universitatea din Almeria, Spania, Henry Boyer şi Carmen Alen Garabato de la Universitatea Montpellier III, precum şi Marius Nagy de la Universitatea din Tours, Franţa.
Aceeaşi semnificaţie comemorativă a avut-o şi Colocviul internaţional de ştiinţe ale limbajului „Eugeniu Coşeriu” (Chişinău-Suceava-Cernăuţi), desfăşurat între 12-14 mai la Chişinău, sub patronajul Universităţii de Stat din Moldova şi al Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe din Moldova în colaborare cu Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi cu Universitatea Naţională „Yuri Fedkovici” din Cernăuţi, Ucraina. Având tema Normă – sistem – uz: codimensionare actuală şi fiind structurat pe ateliere, colocviul s-a axat pe dezbaterea unor probleme ce ţin de teoria limbajului, de semiotica culturii, de gramatică, sociolingvistică, traducere şi probleme ale comunicării, tratate din perspectiva concepţiei lui Eugeniu Coşeriu.
O altă manifestare ştiinţifică, „Dire le cose come sono”. Convegno di studi in onore del linguista Eugenio Coseriu, a fost organizată la Roma între 10-11 iunie a.c. din iniţiativa colegei noastre Nicoleta Neşu, precum şi a Institutului Cultural Român din Bucureşti, la care s-au asociat Accademia di Romania şi Universitatea Sapienza din Roma. Dl Mihai Bărbulescu, directorul Academiei, şi dna Prof. Luisa Valmarin, şefa catedrei de limba română de la Universitatea Sapienza, au subliniat în alocuţiunile de deschidere semnificaţia aparte a colocviului şi a contribuţiei lui Coşeriu în domeniul ştiinţelor culturii în general, nu doar în cel al lingvisticii ca ştiinţă paradigmatică prin excelenţă. Omagierea conaţionalului nostru la Roma nu e deloc întâmplătoare, Italia fiind ţara care i-a oferit tânărului Coşeriu (unde plecase în decembrie 1940 cu o bursă de studii, acordată de Statul Italian, după ce studiase un an la Universitatea din Iaşi) posibilităţi extraordinare în ce priveşte formarea sa ca intelectual şi ca lingvist. Epoca italiană reprezintă, în biografia umană şi intelectuală a lui Coşeriu, o epocă de deschidere spre alte culturi, spre alte limbi, dar şi o clădire temeinică a concepţiei sale lingvistice, la a cărei fundamentare au avut un rol decisiv ideile lui G. Banfi, An. Pagliaro, B. Croce şi ale altor gânditori italieni.
La această manifestare ştiinţifică au prezentat comunicări acad. Marius Sala (Academia Română din Bucureşti), Donatella Di Cesare (Universitatea Sapienza din Roma), Eugen Munteanu (Universitatea „A. I. Cuza” din Iaşi), Manuel Casado Velarde (Universitatea din Navarra, Spania), Marco Mancini (Universitatea din Viterbo, Italia),  Jose Polo (Universitatea Autonomă din Madrid), Cristian Bota (Universitatea din Geneva), Fernando M. de Carnero Calzada (Universitatea Sapienza din Roma) ş. a. Centrul de Studii Integraliste „E. Coşeriu” al Universităţii ”Babeş-Bolyai” din Cluj a fost reprezentat de Oana Boc şi de subsemnata.
Colocviul aniversar „Eugeniu Coşeriu – 90 de ani de la naştere” a constituit o conjugare a eforturilor mai multor organizatori – Prof. Dr. Eugen Munteanu, Prof. Dr. Gheorghe Popa, Conf. Dr. Maria Şleahtiţchi – şi a mai multor instituţii: Universitatea „A. I. Cuza” din Iaşi, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi şi Institutul Cultural Român din Chişinău. În pofida faptului că sfârşitul lui iulie este o perioadă de vacanţă pentru mulţi dintre noi, colocviul  a beneficiat de 90 de participanţi, profesori şi cercetători nu doar din România şi R. Moldova, ci şi din Ucraina, Germania, Franţa şi Austria1. Ceea ce a imprimat o notă individuală acestei manifestări a fost masa rotundă Posteritatea lui Eugeniu Coşeriu, realităţi şi deziderate, organizată chiar în şedinţa de deschidere a colocviului, adică în dimineaţa zilei de 27 iulie, fiind moderată de Eugen Munteanu, care a ştiut să-i îndemne pe participanţi – distinşii profesori Maria Iliescu, Rudolf Windisch, Wolfgang Dahmen, Stelian Dumistrăcel, Ştefan Afloroaiei şi I. H. Ciubotaru – să evoce momente inedite din biografia umană şi ştiinţifică a lui Eugeniu Coşeriu. Desfăşurându-se în 27 şi 28 iulie la Iaşi, lucrările colocviului au continuat, în după-masa zilei de 28 iulie, la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi, unde cadrul a devenit mai oficial prin prezenţa dlui Mihail Şleahtiţchi, ministrul Educaţiei din R. Moldova, a dlui Nicanor Dumitru Teculescu, consulul general al Consulatului României la Bălţi, a dlui Ion Parea, preşedintele, şi a dnei Galina Zamurdac, vicepreşedintele raionului Râşcani, şi a altor oficialităţi, dar în acelaşi timp şi mai intim prin ospitalitatea tradiţională a distinşilor noştri colegi de la Bălţi.
În ziua de 29 iulie, când participanţii au fost invitaţi să parcurgă acelaşi itinerar pe care unii dintre noi, împreună cu Prof. Coşeriu îl făcuserăm în mai 2001, cu ocazia altui colocviu aniversar organizat la fel de bine de echipa Universităţii din Bălţi, latura comemorativă s-a impus cu desăvârşire. Şi de data aceasta ne-am convins de generozitatea gazdelor din Mihăileni, animate de dl primar Valerian Cecan, şi de dl Lilian Şonţu, directorul Liceului „Eugeniu Coşeriu”, dar şi de atâţia alţi consăteni de-ai lui Coşeriu. Oaspeţii au fost conduşi mai întâi la locul casei familiei Coşeriu, unde, sub nuc, elevii din cercul dramatic (condus de Cecilia Vrabie-Şonţu, o autentică profesoară de limba română) au pus în scenă momentul tragic al anului 1940, cedarea Basarabiei şi plecarea tânărului Coşeriu peste Prut. Ne-am îndreptat apoi spre liceul care poartă numele lui Coşeriu pentru a vedea micul muzeu de acolo şi, în final, spre sala de festivităţi, unde ne aştepta o masă cu bucate moldoveneşti, atât de apreciate de Coşeriu, şi orchestra din Mihăileni, care, cântând în surdină, a imprimat evenimentului un colorit de adevărată sărbătoare.
Indiscutabil, manifestarea de anvergură pe plan internaţional a constituit-o cel de-al III-lea Congres Internaţional „E. Coşeriu”, care a avut loc între 5 şi 7 octombrie la Universitatea din Almeria, Spania. Intitulându-l laconic Eugenio Coseriu, lingüista entre dos siglos (E. Coşeriu, lingvist între două secole), organizatorii au vrut să sugereze actualitatea ideilor şi a concepţiei lui Coşeriu. În acest sens, în apelul de participare erau invitaţi să se înscrie şi reprezentanţi ai altor orientări din lingvistica actuală, astfel încât să aibă loc o adevărată confruntare de idei. De altfel, cei mai mulţi participanţi, cunoscători profunzi ai ideilor lui E. Coşeriu, tocmai asta şi-au propus: o confruntare teoretică, din perspectiva prezentului, a unor orientări la modă astăzi cu fundamentele filosofice şi epistemologice ale lingvisticii integrale. Anticipând prezentarea noastră, se cuvine să-i cităm în acest context, întâi de toate, pe Johannes Kabatek, Jörn Albrecht, Ana Agud, Emma Tămâianu-Morita, Oana Boc, Marius Nagy, Oscar Loureda, Cornel Vâlcu, J. Martínez del Castillo, W. Die­trich, dar şi pe mulţi alţii care au încadrat teoria lui E. Coşeriu în dezbaterea actuală a problematicii lingvistice.
În şedinţa de deschidere participanţii au fost salutaţi de către conducerea Universităţii din Almeria: Prof. Dr. Pedro Molina García, rectorul Universităţii, Prof. Dr. Manuel López Muñoz, decanul Facultăţii de Ştiinţe Umaniste, dna Prof. Elena García Sánchez, şefa departamentului de limbi germanice. Astfel, în alocuţiunea sa, domnul rector a menţionat că pentru Universitatea din Almeria este o mare onoare să găzduiască cel de-al III-lea Congres „E. Coşeriu”, care continuă o tradiţie instituită în 2007 la Universitatea din Aix en Provence (când s-a organizat primul Congres „E. Coşeriu”) şi continuată apoi în 2009 la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj (unde a avut loc cel de-al II-lea Congres Internaţional „E. Coşeriu”). Domnul rector a mai precizat că acest congres onorează Universitatea din Almeria, la fel cum şi Universitatea din Almeria – prin faptul că a devenit Campus de excelenţă internaţională (în domeniul agroalimentar) – onorează acest congres. Contribuţia lui Coşeriu la re-întemeierea lingvisticii ca ştiinţă a culturii, prin redefinirea obiectului de studiu şi integrarea întregii tradiţii a gândirii lingvistice într-o teorie coerentă şi realistă, a fost menţionată de dl Manuel López Muñoz, decanul facultăţii.
Sufletul congresului a fost Prof. Jesús Martínez del Castillo, profesor de limba engleză la Universitatea din Almeria, care, după plecarea lui Coşeriu dintre noi, a publicat două volume omagiale: Eugenio Coseriu in memoriam. Número extraordinario. Odisea. Revista de estudios ingleses, în 2003, şi Eugenio Coseriu in memoriam, Granada Lingüística, în 2005. În plus, de mai mulţi ani J. Martínez del Castillo face parte din proiectul internaţional Lingüística de E. Coseriu y lingüística coseriana, condus de Prof. Benjamín García-Hernández de la Universitatea Autonomă din Madrid, proiect finanţat de Ministerul Ştiinţei şi al Inovaţiei din Spania.
Pentru a ne da seama de rezonanţa acestui congres, vom aminti că Spania reprezintă ţara în care teoria lui Coşeriu a fost şi este foarte bine cunoscută prin faptul că studiile sale fundamentale s-au publicat de-a lungul anilor în spaniolă, la Editura Gredos din Madrid, şi prin faptul că în Spania au apărut cele mai multe monografii dedicate teoriei lui E. Coşeriu, multe aspecte ale acesteia fiind dezvoltate şi aplicate la descrierea lingvistică.
Un alt atu al congresului l-a reprezentat faptul că conferinţele în plen au avut rostul să circumscrie cadrul teoretic al dezbaterilor, fiind susţinute de personalităţi cunoscute în domeniul lingvisticii integrale. Le vom prezenta sumar pe cele mai percutante. Astfel, Johannes Kabatek, de la Universitatea din Tübingen, în conferinţa sa Intuición y empirismo, pornind de la noile tendinţe care converg spre interpretarea lingvisticii ca ştiinţă experimentală, bazate pe noile metodologii şi experimente empirice, a făcut o comparaţie explicită a acestora cu fundamentele epistemologice ale teoriei coşeriene. Visul unei lingvistici „exacte” nu este nou, deoarece a marcat investigaţiile neogramaticilor în sec. al XIX-lea şi pe cele ale behavioriştilor la începutul  sec. XX. Deşi promotorii experimentalismului actual consideră că inovaţiile lor metodologice reprezintă o autentică revoluţie, a mai precizat Kabatek, E. Coşeriu a demonstrat în studiile sale că empirismul nu e chiar atât de obiectiv cum pare şi că, în realitate, multe dintre investigaţiile lor „obiective” fac uz, chiar dacă neagă acest lucru, de intuiţia pe care cercetătorii, ca vorbitori, o au despre limba lor. Prin urmare, argumentarea coşeriană este aplicabilă întru totul şi la tendinţele experimentale actuale, întrucât în spatele multor studii „obiective” de astăzi se ascund intuiţiile cercetătorilor.
Kennosuke Ezawa, germanist de origine japoneză, fost profesor la catedra de germană a Universităţii din Tübingen, în prezent preşedintele „Ost-West-Gesellschaft für Sprach-und Kulturforschung e. V.” din Berlin şi autorul unei monografii despre teoria lui E. Coşeriu2, în conferinţa sa Die (Sprach-)Norm und das „Sprechen” s-a referit la normă, concept-cheie al lingvisticii integrale, ca realizare tradiţională a sistemului, ce se situează între sistem (limbă) şi vorbire, şi la posibilităţile descriptive ale acestui concept pentru o posibilă gramatică a limbii funcţionale, aşa cum a fost postu­lată de E. Coşeriu.
Jörn Albrecht de la Universitatea din Heidelberg, discipol al lui Coşeriu din prima generaţie, a vorbit despre Eugenio Coseriu, la théorie de la traduction et la „traductologie” moderne. De-a lungul carierei sale ştiinţifice, E. Coşeriu a abordat de mai multe ori problema traducerii. Or, concepţia sa despre traducere se situează mai curând în cadrul unei „lingvistici integrale” decât al unei „traductologii” ca disciplină autonomă. Totuşi, aceasta nu-i împiedică pe unii traductologi să se refere la Coşeriu ca la o autoritate atunci când este vorba de a corobora propriile lor poziţii cu concepţia coşeriană. Prof. J. Albrecht s-a referit la diferenţele dintre teoria coşeriană a traducerii şi diferitele curente din traductologia actuală, demonstrând actualitatea ideilor lui Coşeriu în acest domeniu şi necesitatea imperioasă de reintegrare a acestora în discuţia actuală.
Gregorio Salvador, vicepreşedintele Academiei Regale a Spaniei, nu a putut participa la congres din cauza unor probleme de sănătate, însă comunicarea sa în plen a fost prezentată de Aurora Salvador Rosa, fiica Domniei sale, ea însăşi profesoară de lingvistică hispanică la Universitatea din Cádiz, autoare a unei teze de doctorat despre teoria semantică a lui E. Coşeriu. Referatul dlui academician Gr. Salvador, prin faptul că a punctat momente semnificative din relaţia de prietenie şi colaborare cu E. Coşeriu, a avut mai curând un caracter evocativ.
Eduardo Blasco Ferrer de la Universitatea din Cagliari, Italia, un alt discipol coşerian, în conferinţa sa Sistema y Tipo en la Reconstrucción de las Protolenguas a subliniat faptul că, spre deosebire de teo­riile de tipologie tradiţională (bazate pe fonetică, morfologie şi sintaxă), tipologia integrală a lui E. Coşeriu se constituie pe opoziţiile funcţionale din cadrul sistemului fiecărui sector al gramaticii (aşa cum se realizează într-o limbă istorică) şi pe relaţiile ce subzistă între acestea. El a precizat de asemenea că, într-un domeniu atât de complex cum e reconstruirea protolimbilor puţin documentate, opera lingvistică a lui E. Coşeriu îşi menţine prospeţimea, interesul şi capacitatea inovatoare.
O altă conferinţă în plen ar fi trebuit să fie cea a dlui Prof. Mircea Borcilă de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj (Two Trends in the Development of Coseriu's Thought in Spain and Romania), care, însă, din motive de sănătate nu a putut participa.
În ce priveşte lucrările propriu-zise ale congresului, acestea s-au desfăşurat în patru secţiuni: Semantică, lexic şi gramatică, Lingvistica textului, Limbaj şi epistemologie lingvistică, Variaţie şi varietate lingvistică, la care au prezentat comunicări profesori, cercetători şi doctoranzi din Spania, Franţa, Elveţia, Italia, Belgia, Germania, Peru, Venezuela, Chile, Japonia şi România. Printre cele mai interesante comunicări au fost cele aparţinând lui: Araceli López Serena, de la Universitatea din Sevilla, Benjamín García Hernández, de la Universitatea Autonomă din Madrid, Harald Weydt, de la Universitatea din Frankfurt pe Oder, Rika Van Deyck, de la Universitatea din Gent, Belgia, Maria do Carmo Henríquez Salido, de la Universitatea din Vigo, Spania, Cristian Bota, de la Universitatea din Geneva, Jorge Wiesse Rebagliati, de la Universitatea din Lima, Peru, ş.m.a.
În final, considerăm că, prin alocuţiunile prezentate şi prin dezbaterile suscitate, participanţii au depus, fiecare în parte, o mărturie simbolică despre perenitatea ideilor lui E. Coşeriu, despre necesitatea de a le dezvolta şi integra în discuţia lingvistică actuală.
Ca o concluzie generală, putem afirma că prin organizarea unor astfel de manifestări ştiinţifice de anvergură s-a reuşit aducerea în actualitate a teoriei lingvistice a lui E. Coşeriu. Sperăm ca ea să devină o prezenţă permanentă în activitatea tuturor celor care se consideră discipoli şi urmaşi ai marelui savant, originar din Mihăilenii Basarabiei.
___________
1 Alte detalii despre acest colocviu a se vedea la Adriana Robu, Colocviul Internaţional aniversar „Eugeniu Coşeriu – 90 de ani de la naştere” (Iași – Bălți), în Limba română, nr. 9-10, 2011 şi online: http://bit.ly/rQtjIl
2  K. Ezawa este autorul unei monografii despre Coşeriu: K. Ezawa, Sprachsystem und Sprechnorm. Studien zur Coseriuschen Sprachnormtheorie, Tübingen, Niemeyer, 1985, a se vedea şi recenzia noastră în: „Studia Universitatis Babes-Bolyai, Philologia”, XLVI, nr. 4, 2001, p.138-142.