Parteneri

Ca o grefă tăcerea (poeme noi)

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Ca o grefă tăcerea (poeme noi)

imaginea utilizatorului Călina Trifan

Zi decisivă
 
Luminiţei de la capătul tunelului
i se mai zice „A doua zi”.
Cu toată panoplia,
nimic  altceva nu se stinge atât de uşor,
ca să nu mai fii prizoniera patosului
„Fila trebuie întoarsă!”
 
 
Nota bene
 
Nota bene!
e plăcut să-asculţi şi vântul
şi trezirea păsărilor în crâng,
dar totuşi nu ca instinctul
care vorbeşte toate limbile
simţurilor la perfecţie.
Dacă cauza atârnă mai puţin
decât efectul său,
eu cu cea care am fost
azi n-am nicio asemănare,
să te vindeci de ofilire
fără bisturiu şi silicon
e foarte greu pe cale naturală,
dar eu am reuşit!
Pentru bujorii din obraji
şi cele o sută de braţe
pe care mi le-ai crescut
ca să cuprind viaţa,
blagoslovit fii instinct
şi cel care te-a stârnit!
 
 
Absint
 
Stau un suflet gol
faţă c-un pahar gol şi el,
când se toarnă
doar unul se umple.
 
 
Autobiografie
 
Sunt multiplă campioană
la pierderi,
dar în registru întâmplarea
le-a trecut la acte de binefacere
aşa dintr-un om de rând
am ajuns unul cu viitor sigur,
în Ierusalimul tău.
 
 
Ca o grefă tăcerea
 
Ca o grefă tăcerea
a reînnodat legătura ruptă
altcineva la partitură
întoarce pagina
pentru intenţia aia secretă
care face lumea să sufere
şi lumina unei ferestre
e de-ajuns.
De când are o fereastră
bornele au căzut
toate speranţele pierdute
i-au fost necondiţionat restituite
ca să scoată la capăt
treaba asta de viaţă.
Fie că place sau ba
zilnic implor zeii
ca să nu-i retragă darul,
din pricini întemeiate.
 
 
Un analgezic
 
Toate durerile au trecut:
Un analgezic, vă rog,
pentru
mai mult ca viaţa!
 
 
CV
 
De sub elitrele buburuzelor
insistă asupra luminii,
dar nu a oricărei lumini,
are prioritate
cea care toate clarifică
fără a explica ceva.
 
 
Adevărul gol-goluţ
 
Nu mai poţi nega
că doar ce e scris printre rânduri
cunoşti pe dinafară,
atât de asurzitor
a fost nerostitul
c-a spart buza paharului.
 
 
Fericite vremuri
 
În ciuda goliciunii statuile
nu o iau la fugă
din clipa în care ne-au zărit
s-au oprit înmărmurite
pentru că sunt ochi peste tot
am să te îmbrăţişez
fără a mă apropia de tine,
dar lumina pe cer
cum n-a mai fost
nu va dispare de-acum multe zile
în şir.
Nimeni nu a reclamat
atacul încântării
din cei prezenţi,
doar statuile în călduri
au avut senzaţia de electrocutare
de mii de volţi.
 
 
Fraza ucigaşă
 
O frântură de frază
fără cap şi fără coadă
ca un balon
se dezumfla în amintire,
când suflul exploziei
a făcut un mort.
Cine-a rostit-o?
Un petic de hârtie.
 
 
La monumentul unui soldat
 
Timpul n-are memoria numelor
dar pe al lui l-a reţinut
lapidar pe-o stelă,
în tantra există-un sărut care învie
dar el era prea tânăr pentru atare
 îmbrăţişări
în timp ce pentru a dezamorsa
conflicte politice
sunt de-ajuns primii tulei
ca să fii apt,
cu acest remediu împotriva uitării
am fost premiaţi
ca să trăim sau să murim mai uşor?
 
 
Realitate
 
Mânam cai verzi pe pereţi
când ţi-ai făcut apariţia
aş fi putut să-i las în voia lor să zburde,
dar ca să fac faţă
ritmului impus de tine
am dat din bici mai abitir.
 
 
De flori de cuc
 
Când tărâmul certitudinilor dispare
în ceaţă
fără vreun motiv aparent
spaima pune laţ gesturilor
şi în nouă cazuri din zece
intruziunea se împlineşte
simplu ca bună ziua,
pentru ce există atunci linia de
discreţie?
De flori de cuc.
 
 
Singure
 
Cuvinte ale mele, îndrăzniţi,
mai mult decât o cere politeţea,
căci limbajul trebuinţelor
n-are nevoie de explicaţii
în plus,
nu vă uitaţi în stânga ori în dreapta
ca cele de lemn sau de pânză de sac,
mergeţi în drumul vostru
spre singurul port ce trimite lumină
şi din gură în gură din ecou în ecou
veţi ajunge în ziua de mâine
pe propriul vostru cont.