Parteneri

Anchetă „Contrafort”

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Anchetă „Contrafort”

Anul literar 2010 (participă: Aliona Grati, Iulian Ciocan, Călina Trifan, Vladimir Beşleagă, Gheorghe Erizanu, Vasile Gârneţ)
 
Am adresat la începutul acestui an unor scriitori de la noi invitaţia de a alcătui un top al celor mai bune cărți apărute la edituri din România și Republica Moldova în anul 2010. Minima exigenţă era să ofere o listă de cinci titluri, din lungul şir de lecturi pe care obişnuieşte să le facă un scriitor profesionist. Comentariile pe marginea acestei selecţii rămâneau la discreţia participanţilor la anchetă. Le mulţumim colegilor care au răspuns solicitării noastre.
Sperăm ca titlurile vehiculate în aceste pagini să-şi găsească cititorii şi, poate, viitorii cronicari. (v.g.)
 
Aliona Grati
 
Accesul întârziat şi incomplet la cărţile noi mă condamnă inevitabil la un studiu subiectiv, cu multe scăpări, privind topul celor mai bune cărţi literare ale anului trecut. Dar şi acele puţine producţii care îmi ajung în mână sau pe care le spicuiesc de pe omniscientul Google sunt în măsură să-mi furnizeze datele necesare pentru o imagine relativ închegată a celei mai recente literaturi române. Sub acest aspect, anul 2010 mi se arată a fi viu, bogat în diversitatea direcţiilor, însumând formule ale scriitorilor din toate generaţiile şi promoţiile postbelice. De bună seamă, fierberea creativă a tinerilor, „douămiişti” sau nu, contează la o astfel de evaluare, totuşi, în acest moment, sunt justificată a pune accentul pe cărţile scriitorilor deja „încercaţi”. Consider că cele mai spectaculoase evenimente literare ale acestui an au fost lansările autorilor aflaţi la o a treia sau la o a patra carte şi, mai ales, reeditările operelor care au punctat traseul literaturii române contemporane.
Un eveniment de anvergură a constituit, fără doar şi poate, colecţia Poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie, publicată la Editura Paralela 45, ce a încăput 19 nume antologice pentru paradigma poetică modernă/istă. Reactualizarea electivă a poeţilor din generaţiile de după război, care, scriind sub un sistem acultural şi abrutizant, au consacrat formula apolitică evaziv-estetizantă, e mai mult decât salutară pentru crearea unei imagini axiologice probate în timp a literaturii române din această perioadă. Dar ceea ce mi-a atras cu adevărat atenţia au fost cărţile în care autorii înşişi îşi prezintă creativ formulele devenite deja fapte de istorie literară. Aici aş menţiona contribuţiile câtorva poeţi situaţi în legendara generaţie’80.
În cartea Alcool, Charmides, Bistriţa, Ion Mureşan continuă formula poetică de factură neoexpresionistă, propunându-ne o călătorie existenţială poematico-alcoolică în preajma a două călăuze incompatibile: îngerul şi beţivanul. Vizionarismul axat în prezent, caracterul ceremonios şi oracular determină nivelul elevat al acestor poeme bahice. Pe aceeaşi linie de oximoronică sublimare a cotidianului se situează poezia lui Ion Zubaşcu din volumul Moarte de om. O poveste de viaţă, Limes, Cluj-Napoca. Întâlnirea cu această cutremurătoare mărturie despre suferinţa fiziologică îţi acutizează simţurile în aşa măsură, încât prinzi a te zbate între imboldul de a respinge cartea ca pe o nălucă insuportabilă şi tentaţia de a bea până la fund, împreună cu eroul liric, paharul imaginar al trecerii prin spitale, analize, tratamente, operaţii etc. La un moment dat, te surprinzi acţionată de curiozitatea pentru această frumuseţe a cumplitului.
În Paznicul ploii, Limes, Cluj-Napoca, prodigiosul optzecist Adrian Alui Gheorghe reia firul poveştilor sale impregnate de ingenuităţi postromantice şi manierism postmodern. Ca pe un exerciţiu de vindecare a suferinţei vede Ileana Mălăncioiu poezia în Sora mea de dincolo, Litera, Bucureşti/Chişinău, iar Ion Pop ca pe unul de „înseninare” şi de „acomodare” (Al. Cistelecan) spiritualizată la fatalitatea inexorabilă a destinului uman (Litere şi albine, Limes, Cluj-Napoca). Cărţi bune ne dau anul acesta şi poeţii mai tineri cum sunt Anca Mizumschi (Versouri, Humanitas, Bucureşti), Teodor Dună (de-a viul, Cartea Românească, Bucureşti), Dorin Cozan (Baletistul, Princeps Edit, Iaşi), Dmitri Miticov (Numele meu e Dmitri, Paralela 45, Piteşti).
Acelaşi fenomen de fulminantă reafirmare a poeţilor optzecişti are loc şi de partea stângă a Prutului. Cărţile apărute la Cartier în colecţia „Rotonda” ale poeţilor Nicolae Leahu (Aia), Irina Nechit (Copilul din maşina galbenă), Maria Şleahtiţchi (Oleandrii mă strigă roz) confirmă vigoarea poeziei ce s-a conectat, acum douăzeci de ani, la o „nouă sensibilitate”, cultivând autoreferenţialitatea, intertextualitatea, fabulos-oniricul, parodicul şi fenomenologicul. Dincolo de formula certamente personalizată, Grigore Chiper, şi la cel de-al şaselea volum de poezie (Roman-simulacru, Limes, Cluj-Napoca), rămâne emblematic pentru această generaţie. Noile sale texistenţe continuă să urmărească obsesiv relaţia tensionantă dintre simulacrele care domnesc asupra existenţei şi programul de afirmare a nevoii de autenticitate a poetului. Aşa cum promite titlul, poemele reprezintă un mixaj dintre text şi existenţă, a căror graniţă ajunge practic invizibilă. Limita existenţială şi limita scriiturii sunt conştientizate acut şi trădează tensiunea cu mască de seninătate. O veritabilă reuşită poetică s-a dovedit a fi volumul Lilianei Armaşu Singurătatea de miercuri, Arc, comentată extrem de favorabil de către critica literară. Aş menţiona şi pe Igor Ursenco, concetăţeanul nostru cu viză de reşedinţă la Baia Mare, care îşi publică volumul de poeme la New York (apoptosium, Franc-Tireur).
Capitolul proză este redactat, şi în 2010, de romane semnate de prozatori puternici cum sunt Ovidiu Nimigean, (Rădăcină de bucsau, Polirom), Radu Aldulescu (Ana Maria şi îngerii, Cartea Românească), Ruxandra Cesereanu (Angelus, Humanitas), Bogdan Suceavă (Noaptea când cineva a murit pentru tine, Polirom), Nichita Danilov (Ambasadorul invizibil, Polirom) sau Marin Mălaicu-Hondrari (Apropierea, Humanitas). Fără doar şi poate, „Toate-s vechi şi nouă-s toate”, cum ar fi şi exemplul lui Ovidiu Nimigean, care articulează, pe nou, într-o formă romanescă recuzând acţiunea un protest visceral împotriva scurgerii irevocabile a timpului, a îmbătrânirii, dar şi împotriva cotidianului monocord şi indiferent la aceste fenomene. Dinamică se arată a fi doar viaţa interioară, mentală, care ingurgitează exteriorul şi îi dă configuraţii imaginare frizând cele mai teribile experimente fenomenologice şi suprarealiste. În schimb, Radu Aldulescu ne propune, de această dată, un roman-melodramă despre tragicul traseu existenţial al unei femei ajunse în emigraţie. Găselniţa, gen Flaubert, de a vedea lumea prin ochii personajului feminin i s-a părut atractivă şi lui Alexandru Vakulovski, care, în  154 de trepte spre iad sau Salvaţi-mă la Roşia Montana, Cartier, ne-a oferit pasaje demne de atenţie, surprinzând relaţia specială, salvatoare a unei fetiţe cu spiriduşii minelor de aur din Roşia Montana.
Dacă e să vorbim de eseu, surpriza vine tot dinspre un optzecist – Liviu Antonesei. E adevărat, cartea Despre dragoste. Anatomia unui sentiment (Ideea europeană, Bucureşti) este o reeditare, dar care, după un deceniu, pare să nu-şi fi pierdut din vibraţia expresivă cuceritoare. Studiul teoretic şi anatomic al dragostei, poemele şi interludiile fantasmatice îşi păstrează asupra noastră efectele trăirist-percutante şi paroxistic-devastatoare.
Şi pentru a da o formă „rotundă” acestui TOP, consemnăm faptul că traducerile stau tot sub zodia poetică a optzecismului. Pe scurt, e vorba de traducerea lui Petru Ilieşu şi Domnica Drumea a beatnicului Allen Ginsberg (Howl şi alte poeme. Antologie 1947-1997, Polirom).
 
Iulian Ciocan
Nu-mi prea place să fac topuri de genul acesta. Oricît te-ai strădui, mereu vei lăsa într-un con de umbră volume bune, demne de băgat în seamă. Dar dacă tot trebuie să numesc nişte titluri, iată cîteva care mi se par importante:
1. Caius Dobrescu, Euromorphotikon, roman în versuri, Editura Tracus Arte;
2. Doina Ruşti, Cămaşa în carouri şi alte 10 întîmplări din Bucureşti, proză, Editura Polirom;
3. Vasile Gârneţ, Interviu la „Contrafort”, Editura Cartier;
4. Mihai Vakulovski, Portret de grup cu „generaţia 80”, [poezia], antologie, Editura Tracus Arte;
5. Liliana Armaşu, Singurătatea de miercuri, poezie, Editura ARC.
 
Călina Trifan
 
Să faci un top obiectiv e dificil, în lipsa unei reţele de distribuţie pe măsura producţiei editoriale actuale. Dar şi a posibilităţilor noastre de a procura şi a lectura. Pot spune doar cu ce „trofee” recente m-am căpătuit eu ca cititoare. În acest moment Singurătatea de miercuri (Liliana Armaşu), Oleandrii mă strigă roz (Maria Şleahtiţchi), Copilul din maşina galbenă (Irina Nechit), Roman-simulacru (Grigore Chiper), Chişinăul e o tabletă de ciocolată (Aurelia Borzin) – sunt cărţile mele de poezie de pe noptieră. Dintre volumele de proză: cartea Lucreţiei Bârlădeanu Dealul Drăguţei, povestiri din altă copilărie, romanul lui Val Butnaru Cartea nomazilor din B., iar alături de ele: Interviu la „Contrafort” de Vasile Gârneţ şi Berlinul meu e un monolog al Norei Iuga. M-a bucurat nespus faptul că volumele, imediat după apariţie, au fost comentate în presa noastră culturală de importante voci ale criticii precum sunt Eugen Lungu, Mircea V. Ciobanu, Vitalie Ciobanu, Gr. Chiper, Em. Galaicu-Păun, Lucia Ţurcanu ş. a. Semn că au o valoare care se simte. Consider că nu pot lipsi din top pentru că sunt aproape de miezul poeziei, al prozei şi al publicisticii, iar cărţile bune prevestesc alte cărţi bune. Merită citite! Poate că acestor volume enumerate le fac concurenţă altele (să zicem cartea Alcool de Ion Mureşan, Pe prag (Vale-Deal) de Liviu Ioan Stoiciu (poezie) sau Frumoasele străine a lui Mircea Cărtărescu, Ambasadorul invizibil a lui Nichita Danilov (proză), jurnalul Viaţa unui om singur (Adrian Marino), dar, cu regret, încă nu le-am văzut, intrigată însă de cronicile elogioase şi de topul vânzărilor, le voi căuta pentru a le citi neapărat).
 
 
Gheorghe Erizanu
 
1. Viața unui om singur de Adrian Marino, Editura Polirom;
2. Amor intellectualis de Ion Vianu, Editura Polirom;
3. O sută de scrisori din Paris de Lucian Raicu, Editura Cartea Românească;
4. Frumoasele străine de Mircea Cărtărescu, Editura Humanitas;
5. cartea Alcool de Ion Mureșan, Editura Charmides.
 
 
Vladimir Beşleagă
 
1. Cartea nomazilor din B. de Val Butnaru, un roman de mare forţă de analiză şi sinteză vizând fermecătoarea şi mizerabila noastră ... tranziţie...
2. Foc grecesc de Ghenadie Postolache, o carte pe cât de bizară pe atât de bine scrisă, o rara avis la noi...
3. Monstrul sacru de Teo Chiriac, o carte de poeme care reabilitează, astăzi, titlul de poet şi genul de poezie, care dintotdeauna s-a vrut o sinteză a tuturor artelor plus... filozofie...
4. Aia de Nicolae Leahu, volum de poeme antologice de mare frumuseţe şi înţelepciune...
5. Poeţi din Basarabia de Adrian Dinu Rachieru, un volum de eseuri-portrete ale poeţilor basarabeni de la Mateevici la Aurelia Borzin, care se prezintă drept un merituos studiu monografic ...
6. Arhipelag – almanah de literatură română din Republica Moldova în limbile germană, engleză şi franceză, un important instrument pentru difuzarea literaturii din acest spaţiu pe alte meridiane ale lumii...
7. Săptămâna roşie sau Basarabia şi evreii de Paul Goma, o cutremurătoare mărturie despre tragedia Basarabiei de acum mai bine de jumătate de veac...
8. George Meniuc. Pagini de corespondenţă, cu un foarte inspirat şi pătrunzător studiu introductiv despre cel care a fost filozoful George Meniuc (care s-a vrut şi poet, de unde toată tragedia lui), semnat de doctor Elena Ţau.
 
 
Vasile Gârneţ
 
Anul trecut, ca şi în anii precedenţi, am citit mai mult decât am scris. Cum e şi firesc. Tristeţea mea, a celui care cumpără şi primeşte atâtea cărţi şi redactează numeroase manuscrise, e că nu reuşesc să citesc tot ce mi-aş dori. Constat însă, ca cititor cu oarecare experienţă, că există persoane care scriu de şapte ori mai mult decât citesc sau… nu citesc deloc. Îmi pare rău pentru ele, chiar mă încearcă un sentiment de milă, pentru că nici nu ştiu ce pierd. Lectura este „zăbava” cea mai fascinantă pe care şi-a inventat-o omul, pentru a se completa şi a se simţi mai puţin singur. Şi nu sunt niciodată singur cu autorii mei favoriţi. Iar lista lor în fiecare an e întregită de alte titluri. Problema e cum să reuşeşti să ingurgitezi/asimilezi noutăţile, şi dacă pot acestea să „disloce”, într-o scară a preferinţelor subiective, vechi opţiuni de lectură, „cotoare” în raft cu care te-ai obişnuit, titluri ce par imuabile. Nu fiecare an editorial se poate lăuda cu asemenea performanţe.
2010 a avut, după părerea mea, multe apariţii de valoare. Înşiruirea pe care o propun este doar o selecţie din ceea ce am reuşit să citesc.
 
Poezie
1. Ion Mureşan, cartea Alcool; 2. Mircea Cărtărescu, Nimic. Poeme (1988-1992); 3. Liviu Ioan Stoiciu, Pe prag (Vale-Deal); 4. Grigore Chiper, Roman-simulacru;
5. Traian T. Coşovei, Aerostate plângând; 6. Maria Şleahtiţchi, Oleandrii mă strigă roz; 7. Liliana Armaşu, Singurătatea de miercuri; 8. Nicolae Leahu, Aia; 9. Doina Ioanid, Ritmuri de îmblânzit aricioaica; 10. Robert Şerban, Moartea parafină; 11. Irina Nechit, Copilul din maşina galbenă; 12. Ioan Morar, Paloarea; 13. Radu Vancu, Sebastian în vis.
 
Proză
1. Ovidiu Nimigean, Rădăcina de bucsau; 2. Radu Pavel Gheo, Noapte bună, copii!; 3. Gabriela Adameşteanu, Provizorat; 4. Mircea Cărtărescu, Frumoasele străine;
5. Nichita Danilov, Ambasadorul invizibil; 6. Ioan Groşan, Un om din Est; 7. Marin Mălaicu-Hondrari, Apropierea; 8. Matei Vişniec, Domnul K. eliberat; 9. Val Butnaru, Casa nomazilor din B.; 10. Bogdan Suceavă, Noaptea când cineva a murit pentru tine.
 O remarcă: Generaţia 80 a dominat anul literar 2010, confirmând prim-planul pe care îl deţine în literatura română şi demonstrându-şi resursele-i impresionante.
 
Eseu, memorialistică, publicistică
1. Dorin Tudoran, Eu, fiul lor. Dosar de securitate; 2. Gabriel Liiceanu, Întâlnire cu un necunoscut; 3. H.-R. Patapievici, Ultimul Culianu; 4. Andrei Pleşu, Note, stări, zile; 5. Livius Ciocârlie, Cartea cu fleacuri; 6. Adrian Marino, Viaţa unui om singur; 7. Ion Vianu, Amor intellectualis. Romanul unei educaţii; 8. Ioana Pârvulescu, Cartea întrebărilor; 9. Leo Butnaru, Ruleta românească; 10. Vasile Ernu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc; 11. Lucian Vasiliu, Sciatică de Copou. Tablete şi enunţuri civice. 12. Nora Iuga, Berlinul meu e un monolog.
 
Critică şi istorie literară
1. Ion Bogdan Lefter, 7 postmoderni: Nedelciu, Crăciun, Müller, Petculescu, Gogea, Danilov, Ghiu; 2. Daniel Cristea-Enache, Lyrica magna. Eseu despre poezia lui Nichita Stănescu; 3. Tudorel Urian, Vieţile lui Alexandru Paleologu.
 
Debut
1. Maria-Paula Erizanu, Aceasta e prima mea revoluţie. Furaţi-mi-o.
Un debut excepţional, cum puţine au fost în spaţiul românesc în ultimii ani. Un text vibrant, care combină supleţea stilului cu maximalismul etic, specific tinereţii. Sper ca a doua carte a autoarei să confirme un nume.
 
Traduceri
1. John Updike, Rabbit e bogat; 2. Amos Oz, Să nu pronunţi: noapte; 3. Thomas Pynchon, Curcubeul gravitaţiei; 4. Umberto Eco, Cimitirul din Praga; 5. Allen Ginsberg, Howl şi alte poeme. Antologie 1947-1997; 6. Orhan Pamuk, Muzeul inocenţei; 7. Dubravka Ugresic, Ministerul durerii; 8-9. Andrzej Stasiuk (două cărţi), Nouă şi Fado; 10. Paul Auster, Un om în întuneric. (…)
Traducerile, unele excelente - cărţi parcă scrise direct în limba română -, alcătuiesc un capitol important în economia lecturilor mele. Mă bucur că a continuat şi în 2010 seria Updike de la Humanitas, în inspirata traducere a lui George Volceanov. Pentru 2011 aştept cu nerăbdare, sper să nu întârzie, traducerile din Michel Houellebecq (La carte et le territoire) şi Jonathan Franzen (Freedom).

irqrew

abxuinog irqrew