Nicolae Manolescu scrie în editorialul său despre criza manualelor de la începutul anului școlar și combate ideea Ministerului Educației de la București de a introduce materiale didactice obligatorii, altfel spus, de a elimina sursele didactice alternative. Și mai deploră dl Manolescu proasta cunoaștere a limbii române de către oficialitățile statului, care ar trebui obligate să treacă un test de ortografie – o exigență minimă pentru a ocupa un post de ministru.

Mariana Pagu. Un veac de istorie în imagini. Ciuciuleni  (Colecția Art).  Legată, 288 pag. Proiect cofinanțat de AFCN

După doi ani în care Premiul Nobel pentru Literatură a părut că se îndepărtează, paradoxal, tocmai de arta pe care ar trebui s-o recompenseze, iată că în 2017 Academia Suedeză se întoarce la marii scriitori cu care avem privilegiul să fim contemporani și-l premiază pe Kazuo Ishiguro.

Premiul Georg Büchner, cea mai prestigioasă distincție din spațiul literaturii germane, a fost câștigat în acest an de poetul Jan Wagner. Juriul Academiei Germane pentru Limbă și Poezie a remarcat „spiritul ludic și imaginația debordantă” a poetului, dar și faptul că poezia sa ne dezvăluie lumea, „ca și cum am privi-o pentru prima oară”. O altă remarcă din motivația juriului sună astfel: „Aflate într-un permanent dialog cu tradiția lirică, poeziile sale sunt de o actualitate extraordinară”. Valoarea financiară a premiului este și ea destul de generoasă: 50.000 de euro.

Am cetit cu luare-aminte notițele din catalogul expoziției Ștefan Luchian. Între tradiție și modernitate. Publicația a fost prilejuită de organizarea expoziției de pictură a lui Ștefan Luchian (15 septembrie 2017 – 5 noiembrie 2017) la Muzeul Național de Artă al Moldovei, rod al parteneriatului dintre această instituție și Muzeul Național de Artă al României (curatori: Liliana Chiriac și Elena Olariu). Dar aceste notițe nu m-au ajutat prea mult atunci când am parcurs expoziția.

Cea de-a 16-a ediție a Festivalului Ethno Jazz de la Chișinău a debutat cu recitalul grupului Folk Reverse, un trio inițiat de către Anatol Ștefăneț (de altminteri, însuși fondatorul festivalului), ca un fel de replică alternativă la celebrisimul grup Trigon, pe care l-a condus spre culmile jazzului mondial în deceniile de la cumpăna secolelor XX și XXI.

După succesul filmelor Aferim! (2015) și Inimi cicatrizate (2016), Țara moartă, producția din 2017 a lui Radu Jude, confirmă că separarea dintre filmul documentar și cel artistic e o convenție care poate fi depășită. De această dată, cineastul oferă o imagine – dură și revelatoare – a situației politice și sociale a României anilor 1937-1946 și, în special, a condiției evreilor din țară. 

A trecut mai bine de un an de când nu am mai fost acasă. Nici nu mai pot găsi o formulă prin care să cuantific trecerea timpului. Uneori am impresia că aș putea comprima toată experiența de emigrant în câteva zile, bineînțeles că este doar o iluzie. Timpul ne prinde într-un malaxor, pentru ca mai apoi să rămânem cu frânturi de puzzle-uri, încercând în zadar să reconstituim experiențele prin care ne-am perindat. 

(tanka, nu tancuri)
 
Aceste păduri
de mesteceni întinse
pân’ la Dumnezeu –
osuare în aer
liber. Ah! «Святая Русь»
 
_______
* (fr.) a-ţi trăda originea
 

Romanciera canadiană Margaret Atwood (n. 1939), anterior deținătoare a funcției de președinte al PEN Clubului canadian, satirizează în scrierile sale derivele societății contemporane și amenințările cu care se confruntă aceasta. Dintotdeauna, structurile politice au avut de ales între modelul democratic și cel al dictaturilor, între cel al statului prosper și cel al statului ratat.

O poetă celebră, Wisława Szymborska, distinsă cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1996, a publicat de-a lungul carierei sale în jur de 400 de poeme. Iată, cred, un detaliu biobibliografic cât se poate de relevant pentru un creator exigent, așa cum a fost Wisława Szymborska (1923-2012), care a ținut la calitatea scrisului său, nu la numărul cărților publicate.

Am scris de curînd un text autobiografic intitulat „Oglin­da fisurată”, ocazie cu care mi-am conştientizat mai multe lucruri, unele legate de acest gen de literatură, pe care încerc să le prind aici. 

Ce ar fi aceste note intermediare? Niște des-figurânde figuri de stil. Asta, în conformitate cu legile nescrise ale scrisului.

Filosoful britanic Timothy Morton este considerat unul dintre cei mai radicali și originali gânditori ai momentului. Încadrat în mișcarea numită filosofie orientată spre obiect, apărută la începutul anilor 2000, Morton are și o intensă colaborare cu artiști cum ar fi Bjork – corespondența dintre ei a fost publicată pentru retrospectiva pe care a avut-o muziciana islandeză la MoMA în New York.

Organele de anchetă întârziind să ne prezinte resorturile subacvatice ale evenimentelor din 7 aprilie 2009 (şi nici investigaţiile jurnalistice nu au făcut prea multă lumină asupra structurilor şi a resurselor implicate), mingea e părăsită pe terenul ficţiunilor. Avem filme, avem spectacole teatrale, avem, iată, roman dedicat acestui subiect. Iar pentru a înţelege mai bine evoluţia noastră sincopată în istorie, autorul romanului Misterioasa dispariţie a lui Teo Neamţu pune în relaţie mai multe evenimente cruciale în destinul nostru (1859, 1918, 1991). 

Nu mi s-a mai întâmplat ca după lectura unei cărți să trăiesc atât de intens perplexitatea, să mă simt atât de pustiit, golit și aspirat de substanță umană.

Volumul pe care îl comentez astăzi – o spun din capul locului – începe bine, dar sfîrșește prost. Pentru medieviști, tema sa (corpul și sufletul) este, neîndoielnic, interesantă. Însă modul în care o actualizează, în ultimul capitol, autorul nu mai are nimic de a face cu Evul Mediu. Nici cu istoria. Aduce cu utopia.

Așa cum semnalam în numărul 7-8 al Contrafortului, între 21 și 24 septembrie 2017 a avut loc Festivalul București-Chișinău sub genericul „Două state, o literatură”, ediția a III-a, la care a participat un grup de scriitori din dreapta Prutului: prof. Mihai Zamfir, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Vasile Dan, Gellu Dorian, Sorin Lavric, Ioan Holban, Cornel Ungureanu, Radu Florescu, Ioan Pintea, Simona Vasilache, Nicu Corlat și directorul economic al USR, dna Steluța Pahonțu. 

Peisaj
 
La Târgu-Jiu,
sus,
pe Coloana infinitului,
soarele
cuib și-a făcut – Creatorul,
în felul acesta,
a pus punctul pe i:
Am fost.
Suntem.
Vom fi.
 
 
Terține pentru tine