Categorii

Parteneri

Nr. 7-8 (251-252), iulie-august 2016

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Raft „Contrafort” de Ana Druță

Vasile Ernu, Intelighenția basarabeană azi. Interviuri, discuții, polemici despre Basarabia de ieri și de azi. Colecția Cartier Rotonda, 2016
 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Să învățăm să comentăm și altceva în afară de fotbal

Poate că niciodată până acum televiziunea publică din Moldova (Moldova 1 și Moldova 2) n-a avut, bănuiesc, atât de mulți spectatori ca în zilele (și nopțile!) – 5-21 august 2016 – cât au durat Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro (Brazilia). Instituția din Dealul Schinoasei a beneficiat de exclusivitatea transmisiunilor sportive de la aceste competiții, detaliu menționat cu orgoliu de toți comentatorii, doar că tocmai comentariul sportiv de calitate a lipsit. Mai ales în primele zile, când totul părea o mare improvizație.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Câmpuri devastate, politice și literare

Prestigioasa revistă Lettre internationale, ediția română, ce apare sub egida Institutului Cultural Român, oferă în numărul său de vară un bogat și variat repertoriu de teme și autori. La secțiunea Istorie, Anne Applebaum vorbește despre epopeea formării statului ucrainean, care dă o formă și un conținut mai clar identității ucrainene, întrucât Kievul, oraș controversat, a fost privit de slavii de răsărit drept leagăn al civilizației lor.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Uwe Timm și chestionarea memoriei

Uwe Timm, născut 1940, Hamburg, este un scriitor foarte popular în Germania. A studiat filozofia și filologia germană la München și Paris, și a fost, un timp, foarte apropiat de Raymond Aron, ulterior apropiindu-se de mișcările de stânga. A publicat primele versuri în revista lui Benno Ohnesorg „teils/teils” (redactor care a murit în timpul protestelor pacifiste din Berlinul de Vest în 1967) și a susținut un doctorat pe tematica absurdului în opera lui Albert Camus.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Praga noastră cea de toate nopțile

imaginea utilizatorului Răzvan Mihai Năstase

Sunt specii literare care par că nu au viitor, fiind un soi de formule care și-au epuizat resursele creative, numai bune de studiat în universități și de închis sub cheie în tratate de teorie literară. Așa stau lucrurile cu epopeile, de pildă. Nu mai poți scrie în zilele noastre așa ceva sau, dacă o faci, creezi o anti-epopee postmodernă, în cheie eminamente ironică, creând sute de trimiteri și intertextualități. Cum e Levantul, de pildă.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

De ce s-a inflamat o țară pentru că cineva a trecut pe roșu

imaginea utilizatorului Tudor Cojocariu

Am urmărit și eu, la fel de oripilat ca unii, dar poate mai puțin revoltat decât alții, un spectacol ale cărui „acte” se derulează destul de des, dar care rareori sunt prinse într-o înregistrare video. De altfel, periodic, în calitate de bucureșteni, suntem martorii unor „evenimente” triste din spațiul public, cauzate de cineva care n-a respectat regulile. Totuși, fiecare dintre noi continuă să încălce regulile. Măcar un pic, așa, că doar nu moare nimeni! Numai că, în unele cazuri, în urma unor decizii minore dar proaste ale unora dintre noi, chiar pot muri oameni.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Un destin neîmplinit: Dumitru Scvorțov (1926-1991)

imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Artistul s-a născut în 26 octombrie 1926, în târgul Călărași. Aflată în chiar inima Moldovei răsăritene, această localitate pare să fi fost cândva prosperă, cu mulți meșteșugari, comercianți, viticultori, lume pestriță, multietnică, dată fiind poziția sa geografică, la o răscruce de drumuri și în proximitatea căii ferate, care leagă nordul și sudul regiunii. 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Distileriile” lui Andrzej Stasiuk

imaginea utilizatorului Vitalie Ciobanu

„…totul arată ca și cum
șinele s-ar termina aici”

(Fado, 83)
 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Bestiarele medievale şi metamorfozele lor moderne

imaginea utilizatorului Marcel Gherman

În toate timpurile, scriitorii şi artiştii au simţit mereu nevoia de a căuta noi teme şi formule şi noi teritorii de explorare, fără de care cultura nu evoluează şi ajunge să stagneze. Astfel, după cum la sfârşitul secolului XIX şi în debutul secolului XX tradiţia clasică avea să cedeze sub presiunea inovaţiilor excentrice ale avangardei, acest început de secol XXI vine cu alte şi alte expresii originale ale creativităţii umane. Şi este firesc ca unele dintre aceste forme să nu fie generate ex nihilo, ci mai curând să recupereze memoria culturală cea mai îndepărtată.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Ura față de poezie”: în fapt, o apologie?

imaginea utilizatorului Alex Cosmescu

Recent (iulie 2016) o subdiviziune a prestigioasei Edituri MacMillan (FSG) a publicat un eseu extins al poetului și prozatorului american Ben Lerner, intitulat The Hatred of Poetry (Ura față de poezie).

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Așteptându-l pe Vișniec

Aşteptându-l pe Vişniec, Chişinăul a infirmat practicile beckettiene de mise-en-abîme şi chiar i-a pregătit un randevu fastuos… Teatrele au explodat de vişniecitate, universităţile şi-au primenit garderoba, editurile şi librăriile s-au alertat. În speţă, Teatrul Municipal Satiricus „I. L.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Deschidere și apropiere într-o experiență internațională

Într-o țară în care mai tot timpul atunci când se vorbește despre cinematografia autohtonă se perorează și despre lipsa unei industrii cinematografice ca atare, desfășurarea unui festival internațional de film documentar – ajuns la a treisprezecea ediție – are toate șansele să fie privită ca un fapt cultural de excepție, ca un mobil concret al schimbării spre mai bine în domeniu.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

O lume de văzut

Festivalul Internaţional de Film Documentar „Cronograf” este deja un eveniment cunoscut şi aşteptat de public. Importanţa activităţilor pe care le desfăşoară este una semnificativă pentru dezvoltarea cinematografiei naţionale şi pentru dezvoltarea gustului estetic al spectatorilor. Statisticile arată cifre tot mai îngrijorătoare legate de interesul tinerilor faţă de artă şi asta, de cele mai dese ori, se întâmplă din trei motive: lipsa conţinutului cultural relevant pentru adolescenţi, accesul limitat la cultură şi lipsa obiceiului de a consuma cultură.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Continuitate și creștere valorică – Festivalul „Cronograf”

imaginea utilizatorului Vasile Gârneţ

Festivalul Internațional de Film Documentar „Cronograf” de la Chișinău (acolo unde „realitatea devine artă”), din 12-18 mai, și-a consumat a 13-a ediție. E o performanță a organizatorilor − Virgiliu Mărgineanu și Leontina Vatamanu −, care merită din plin elogiile noastre. Sunt puține inițiativele culturale basarabene care au continuitate și cresc valoric de la un an la altul.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Maria Pilchin în dialog cu Sanda Cordoş - „Ce rost are să mai citim literatură?”

- Stimată doamnă Sanda Cordoș, aveţi o experienţă aprofundată de cititoare şi scriitoare, o experienţă aparte în predarea universitară a literaturii. Astăzi, când multe lucruri nu sunt, dar par a fi..., credeţi că literatura mai există?

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Ce lecții ne poate oferi istoria spirituală a omenirii?

O istorie a religiilor poate oferi răspunsuri la multe întrebări care ne frământă în prezent, căci, în pofida faptului evident că situații istorico-culturale identice nu există, totuși, într-o perspectivă mai amplă, modelele și scenariile se repetă, reamintindu-ne că istoria se desfășoară în spirală. 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Un cap de pod. Triplu salt in aeternum

imaginea utilizatorului Emilian Galaicu-Păun

Ilarie Voronca nu este primul poet care se aruncă în gol de pe-un pod – să fie o întâmplare că alege anume Pont Mirabeau, cântat de „veneticul” Apollinaire, un alt mare herald al înnoirii, naufragiat în oraşul-lumină?!

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Note de „jurnal”

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Ceea ce aveţi în faţă sunt nişte note formulate într-o altă epocă, cele mai multe fiind scrise în 1983-’84. Nu ştiam de ce le scriu şi poate că nu le-aş fi continuat sau le-aş fi aruncat prea repede, dacă nu mi-ar fi căzut atunci în mâini o carte: Însemnările lui Malte Laurids Brigge. Cartea a reprezentat un model şi m-a întărit în ideea că ceea ce scriu are dreptul la existenţă. De aici probabil şi aerul de Jugendstil al consemnărilor, atât de caracteristic „originalului”. (Grig. Ch.)
 
***

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Istorii amestecate (Vartan Arachelian, La capătul nopții)

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Precizările autorului din finalul cărții mi-au dat peste cap un întreg scenariu de lectură. Octogenarul scriitor mi-a întins o cursă de zile mari. Abia în ultimele pagini ale cărții aflăm că aceasta a fost scrisă în anii 1986 și 1988. Astfel, toate presupozițiile mele și tacticile de asalt s-au dezumflat brusc, eram curios mai degrabă să aflu cum se pliază discursul narativ al unui autor ajuns la o vârstă considerabilă pe tendințele romanești ceva mai recente.