Unire
 
Hai să ne unim!
De fapt nu e ceea ce crezi
Mesaj propagandistic,
Cai pe wall-uri verzi.

la prima vedere părea că au tras-o pe mal 
în aşteptare – nimic mai înşelător. 
la cât de zdrobită era întrebam 
dacă nu e abandonată.
 
tocmai de aceea mă iscodea din unghi 
pescarul transparent ca şi sticla lui goală 
de lângă piatra pe care-şi fixase undiţa – 
cine-s că-l ţin din treabă.
trăgea premeditat de timp sau murea de urât – 

Două sînt, grosso modo, interpretările privitoare la unirea Basarabiei cu România și la administrarea acestei provincii între 1918-1940. Prima consideră că revenirea teritoriului dintre Prut și Nistru între hotarele României a fost un act democratic și firesc, iar efectele acestei schimbări de regim pentru Basarabia au fost, în general, pozitive, deși de scurtă durată.

Lumea modernă a așezat omul în centrul atenției sale, revendicându-și ipso facto o formă sau alta a umanismului. Nu există intelectuali și, îndeobște, oameni de bine care să nu-și alinieze ideile la tradiția umanistă: toți cred în emanciparea prin cunoaștere a ființei umane, în virtuțile abordării critice și raționale etc.

Ambiția oricărui scriitor e să creeze un topos specific, să aibă o temă sau câteva idei care să-l definească, să-i dea un chip recognoscibil în peisajul literelor. Iulian Ciocan încearcă să-și configureze un asemenea profil auctorial, descriind Chișinăul, un oraș în mare parte necunoscut literaturii basarabene, care s-a alimentat decenii întregi din ruralitate, din mitul nucului de la poartă și al fântânii cu ciutură de la răspântie, pentru că veșnicia s-a născut la sat (nu într-o magherniță de la Poșta Veche!), acolo de unde-și trag obârșia mai toți condeierii noștri.

Tema deportărilor, un Holocaust al românilor basarabeni şi bucovineni, e tot mai solicitată, inclusiv pentru a fi introdusă în manualele şcolare, iar cititorii, prin gura bibliotecarilor, caută cărţi „la temă”. Am spune că Liliana Corobca răspunde, astfel, unei solicitări, intrând totodată în concurenţă cu volumele de memorialistică deja editate. Aici cea mai bună rămâne a fi cartea Aniţei Nandriş 20 de ani în Siberia. Amintiri din viaţă, dar există, între altele, şi o carte-document îngrijită de autoarea pe care o recenzăm: Golgota românească.

Moni Stănilă este o scriitoare prolifică și diversă în ceea ce privește genurile literare abordate. A publicat până în prezent mai multe plachete de poezie, un roman, un basm și un jurnal de convertire (cum citim în notița biobibliografică de pe clapeta celui mai recent volum de poezie, O lume de evantaie, pe care să nu o împarți cu nimeni). 

Reacții fierbinți. Evenimentul șoc al dimineții de 20 iunie este nevalidarea, în prima instanță, a mandatului de primar general al Chișinăului câștigat de Andrei Năstase. Nu intru în cazuistica jurisprudenței, nici nu am pregătirea necesară pentru așa ceva, dar, luând în considerare toată atmosfera politică și geopolitică, decizia mi se pare absurdă.

În acest An Centenar 2018 comemorăm aniversarea a 78-a a raptului comis de URSS asupra Basarabiei și a nordului Bucovinei. Agresiunea sovietică s-a produs în dimineața zilei de 28 iunie ca urmare a ultimatumului înaintat României cu două zile mai devreme de către guvernul sovietic. Prezentăm câteva ecouri din presa internațională referitoare la acest act barbar.

– Stimată doamnă Irina-Margareta Nistor, ați inaugurat recent la Chișinău, pe 27 aprilie 2018, „Centenarul Filmului Românesc – 100 de ani, 100 de filme, 100 de orașe”. Este vorba de un amplu proiect, susținut de Institutul Cultural Român (centrala de la București și ICR „Mihai Eminescu” Chișinău), de alte structuri de stat și asociații neguvernamentale, care-și propune o campanie de promovare și familiarizare a publicului moldovean cu producții celebre din filmografia națională, dar și cu creații ale noului val de cineaști români.

Justiția moldoveană, pe care mulți o suspectează că nu există, a marcat o premieră în istoria tinerei democrații dintre Prut și Nistru: a invalidat niște alegeri. După circa două săptămâni de tergiversări, de război al nervilor, de combinații de culise cu judecători retrași și capete de acuzare dubioase, mandatul primarului ales al Chișinăului, Andrei Năstase, a fost declarat nul și astfel a fost batjocorită voința a aproape 130 de mii de alegători – majoritatea celor care au votat în turul doi, în ziua 3 iunie 2018.