Categorii

Parteneri

Nr. 3 (301), septembrie 2021

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend
Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Raft „Contrafort”

Grigore Chiper, Voci în pustiu. Eseuri & mix belle­tristic. Editura Junimea, 2021 
 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Letopisețul tuturor timpurilor (Evgheni Vodolazkin, „Istoria insulei”)

imaginea utilizatorului Răzvan Mihai Năstase

Închipuiți-vă pentru o clipă că Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce și ceilalți cronicari din Moldova și/ori din Valahia ar fi avut constant urmași, cărturari care să le ducă mai departe cronicile și să zugrăvească mersul timpurilor și al lumii până într-o contemporaneitate în care totul poate fi imortalizat pe o peliculă.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Românii în imagini de epocă – o rubrică de Sorin Nica

Fotografiile colecționate de prietenul nostru de peste ocean, Sorin Nica, medicul pasionat de istorie, suscită contemplatorului reacții multiple. Le poți examina pentru conținutul lor strict istoric, evocator de evenimente, datini, secvențe ale vieții cotidiene, pentru a reconstitui o lume dispărută – România anilor ’30, atât de asemănătoare, dar și diferită de a noastră, a urmașilor ei.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

În spatele marelui Velázquez

imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Pictorul Ioan Iacob (n.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Bundahishn. Geneza zoroastristă

imaginea utilizatorului Marcel Gherman

Unul din cele mai pasionante texte pe care am avut prilejul să-l citesc a fost Zend Avesta, colecția de cărți canonice ale zoroastrismului, o credință apărută pe teritoriul Iranului cu mai mult de 3000 de ani în urmă, care a fost una din religiile dominante ale lumii antice. Până în secolul VIII, înainte de ascensiunea islamului, zoroastrismul a constituit religia oficială în Persia.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Forța limbajului în proza lui Eugeniu Coșeriu (I)

Personalitate fondatoare și polivalentă în lingvistica mondială, Eugeniu Coșeriu (27.07.1921 – 7.09.2002) încă urmează să aibă parte de valorificarea și valorizarea contribuțiilor sale intelectual-creative în deplinătatea lor. Ampla recunoaștere de care Coșeriu s-a bucurat din timpul vieții implică, pe lângă cristalizarea unui reper cultural, un imperativ bine accentuat de Mircea V.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Ion Druță. Ambiguitatea ideologică a literaturii

Încep cu un clișeu. Dar cu unul care poate stârni nedumeriri multora dintre cititorii români din partea dreaptă a Prutului: Ion Druță este un mare scriitor. El trebuie așezat, în orice istorie a literaturii române, alături de Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu ori Marin Preda. De altfel, atunci când l-a descoperit, imediat după 1990, un critic rafinat precum Valeriu Cristea i-a fixat familia spirituală: Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Pavel Dan, Marin Preda.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Trigon” și Geta Burlacu Band pe tărâm transilvan

imaginea utilizatorului Virgil Mihaiu

Aproximativ în actuala perioadă a anului (fine de septembrie/ început de octombrie) mi-am redactat în ultimele două decenii, cu regularitate, cronicile despre Festivalul Ethno Jazz de la Chișinău.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Cenușă și diamante

Pelicula Popiol i diament (Cenușă și diamante), realizată în 1958 de regizorul polonez Andrzej Wajda și cu vedeta Zbigniew Cybulski în rolul central, prezintă povestea tragică a unui tânăr luptător din Rezistență, care, după sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, este pus în fața unei dileme: să abandoneze lupta și să revină la o viață pașnică sau să se sacrifice pentru a-și îndeplini ultima misiune.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Limba și literatura română la Universitatea din Udine, Italia

Eugenia Bojoga în dialog cu Profesorul Alessandro Zuliani
 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Jurnal de spectator

Întrebarea „Ce înseamnă teatru românesc?”, pe care a formulat-o jurnalistul Vasile Botnaru în cadrul emisiunii sale Punct și de la capăt la Radio Europa Liberă Moldova, întrebare adresată invitaților – actorului Petru Vutcărău și criticului de teatru Larisa Turea –, mă face să mă întreb și eu același lucru.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Revista revistelor

Sud-Est cultural”, nr. 2/2021
 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Tensiune

imaginea utilizatorului Emilian Galaicu-Păun

Iaşi. Octombrie.
Sub pielea ta, lumina
stă să pocnească –
ca un bec de-o 100 W
în reţeaua de-naltă
 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Cuvintele-cheie

imaginea utilizatorului Mariana Codruţ

Recunoştinţa faţă de cuvinte, care, de cele mai multe ori, mă scot din… noaptea minții. Plăcerea teribilă de a le întoarce pe toate fețele, singure sau în combinații. Le scriu, le șterg, le rescriu, le schimb locul în propoziții, atentă la nuanța nouă, la palpitul inedit al altei vieți, la parfumul proaspăt căpătat grație vecină­tă­ților. Vecinătăți pe care le caut eu sau care mi se impun.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Boemă sau tristă, tragică poemă?...

imaginea utilizatorului Leo Butnaru

Pe timpurile comunismului, la Chișinău, ca și la București sau Iași, o parte din junețile literare cam aveau necăjite și încrâncenate propensiuni etilice. Se bea în draci. Și dracii dezlegau limbi și dilatau pâlnii de urechi.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Sonet

Țipăt, toate se nasc din țipăt, credeam
și țip în pragul lumii la naștere
la femeia ce vru prin cunoaștere
să mă scoată din jocul ce-l am.
 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Un „lamento” după istoria globală

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Profesor la Universitatea din Los Angeles (UCLA) și – din 2013 – la Collège de France (ca invitat recurent), Sanjay Subrahmanyam (născut la New Dehli, dar stabilit în S.U.A.) este, ca mulți dintre istoricii originari din această parte a lumii, specialist în istorie globală. În mare vogă pînă în urmă cu un deceniu, acest tip de abordare a trecutului cunoaște astăzi un reflux vizibil, sub asaltul nenumăratelor istorii memoriale cu tentă identitară, care au ajuns norma aproape curentă a examinării trecutului.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Acolo-ai vrea să fii” (Simona-Grazia Dima, „Havuz”)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Domeniile de interes cultural-artistic ale Simonei-Grazia Dima sunt diverse, între care un loc aparte îl ocupă bineînțeles poezia sub diferite forme: compunere, traducere sau comentariu. În ce privește propria creație poetică, autoarea se străduiește să mențină un ritm. Astfel, până în prezent, poeta a reușit să editeze în jur de cincisprezece plachete.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Cartea-valet și mizele ei în jocul literar (Vladimir Beșleagă, Hoții din apartamente/ Nicolae Popa, Castanul roz)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Când am aflat despre apariția volumului despre care scriu în cele ce urmează, nu prea înțelegeam jocul și miza, în competiția literară, a „cărților-valet”, o colecție bizară sub aspect editorial, inaugurată de Maria Șleahtițchi la Muzeul Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău. Mai precis ar fi: la editura muzeului, dacă ea ar fi existat (pentru că-i o afacere editorială, nu una muzeistică).