Victor Dumbrăveanu, Numește fericirea altfel (roman). 452 pag. Editura Cartier, 2

În acest an, 2020, foarte încercat, revista Sud-Est Cultural împlinește 30 de ani de la fondare. O aniversare remarcabilă, care certifică și întărește edificiul cultural și identitar al românilor din Basarabia.

Recunosc că, prin anii ’90 ai secolului trecut, înainte ca Polirom și Humanitas să lanseze prestigioasele colecții de literatură universală contemporană pe care le au acum, sau cu mult înainte ca edituri precum Curtea Veche sau Art să ia naștere, una dintre colecțiile care-mi erau foarte dragi era Opere XX, a editurii RAO.

„Treptele de foc”
 
Pictorul Nicolae Guțu (n. 1954) nu a mai avut o expoziție personală de 18 ani!

Frasini,
fântâni
artezie-
ne, una
grefată
c-un vers

În Testamentul politic al lui Armand Jean du Plessis, cunoscut în istorie drept Cardinalul de Richelieu, este prezentată o idee extrem de interesantă, care își păstrează actualitatea. Chiar în debutul cărții, autorul afirmă că acțiunile unui lider de stat trebuie să fie determinate exclusiv de rațiune.

Sunt autori a căror autoritate e dublată de o amplă recunoaștere publică și, printre ei sau nu, autori cărora le recunoști intim – etimologic, la superlativul lui interior – valoarea, pe care îi citești, recitești cu recunoștință.

Doamna doctor Alexandra Codiță, soția maestrului Vladimir Beșleagă, ne-a propus spre publicare un schimb de scrisori pe care l-a avut, în 2007, cu istoricul Neagu Djuvara, după ce i-a citit monumentala lucrare Civilizații și tipare istorice, apărută prima dată în Franța în 1975 (premiată de Academia Franceză) și publicată în România la Editura Humanitas (în câteva ediții, inclusiv

Am remarcat de mai multe ori, în rubrica de față (ultima dată – chiar în numărul trecut) cît de în vogă a ajuns, în deceniile din urmă, ego-istoria. Mă ocup și astăzi de acest tip de scriere, dar nu pentru că volumul pe care l-am ales este la fel de interesant ca cele dinainte, ci dintr-un alt motiv: fiindcă ilustrează unde poate duce, în această privință, abuzul de subiectivitate, convingerea că orice experiență trebuie povestită.

Mie, Doamne Dumnezeule desfăcător de minuni și făcător de realitate, suișul, creșterea spre cer mi se pare urcarea copacului în propriul său copac, adică – în sineși, urcarea pădurii în propria sa pădure, toate – restituindu-se loruși, sub actuale sau foste stele, sub mutele plante stinse – niște morminte în care nimeni-țipenie nu a fost îngropat, Doamne Dumnezeule desfăcător de realitate și făcător de minuni.

Uniunea Scriitorilor din Moldova, cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, a acordat Premiile USM pentru cele mai importante cărți ale anului 2019.
Ca în fiecare an, au existat două categorii de premii: premiile Juriului USM și premiile Consiliului USM.
 

Așa cum există ne-cuvintele, nume inventat de N. Stănescu (cuvinte eludînd normele gramaticale, transfor­mate prin voința autorului în licențe), sistemul comunist ne-a transformat în... licențe, în ne-oameni: lipsiți mulți ani de exercițiul liberei opțiuni, acum libertatea noastră mai mult ne stînjenește. În plus, ne-oamenii nu pot să construiască decît ne-personaje, cu ne-destine, doar niște creații abstracte, cu un anume… mod de folosire.

Pata de rugină
 
S-au întâlnit la un film
în cadrul unui festival
Ea spunea că e alt film

Moldovenii scriu, de obicei, despre mamă. Nemţii scriu despre tată. Vladimir Beşleagă era neamţul nostru: purtase o vreme un prenume care venea din germana veche (şi însemna „lup nobil”), învăţase nemţeşte şi ne recita din Goethe („Ueber allen Gipfeln/ Ist Ruh,/ In allen Wipfeln/ Spürest du/ Kaum einen Hauch...”) precum Busuioc din clasicii latini.

Când deschizi ușa depozitului în care se păstrează Colecția de manuscrise a Muzeului Național al Literaturii Române de la Chișinău, înțelegi că, dincolo de responsabilitatea care îți revine prin funcția deținută, ai în față șansa de a descoperi texte despre existența cărora nu se cunoaște nimic sau aproape nimic.

La 28 iunie 2020 s-au împlinit 80 de ani de la ocuparea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a Ținutului Herța de către sovietici, după sfâșierea Poloniei și anexarea Țărilor Baltice – agresiune care a venit în urma încheierii Pactului Ribbentrop-Molotov între Germania nazistă și URSS.