Parteneri

Versuri

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

iov & vio

imaginea utilizatorului Emilian Galaicu-Păun

„Cel viu odinioară este mort acum

Noi altădată vii acum murim

Cu puţină răbdare”

 (T. S. Eliot, Tărâmul pustiit)

 

 

 


1.

 

ca şampania ţinută la cald – dacă 39.5 nu-i chiar febră! –, acest trup în spume se

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

cataclism

imaginea utilizatorului Ştefan Bolea

cataclism
o bestie mă sfârtecă din interior
un trup de fiară îmi tot dă târcoale
o bandă de torţionari îşi înfige cuţitele în mine
                                                dinăuntru

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Iep U Re

imaginea utilizatorului Cătălina Bălan

Iep
U
Re
Încă dădea din urechi şi din coadă
îi vedeam muşchii încordaţi
 
când smulgi pielea
trebuie să tai urechile şi coada
 
iepurii nu urlă
clipesc doar din ochii albaştri
bulbucaţi de durere
 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Hamleta

Nu-mi pot închipui o replică mai bună a lui Hamlet-bărbătuşul
decît Hamleta,
o gură-suflet-schijă-cuib pe un drum în şapte noduri strîns
în felul în care desenează cineva o floare răsucită-n-minte
după ce a priceput că a rămîne este egal cu a pleca,
a sta este a merge în centrul tău unde te naşti,
aprins şi stins cu predicat şi cu scuipat de rîndunea,
un nene-Hamlet atît de galben că se împarte la doi cu o plăcere
care-l decapitează ca pe un cocoş cu salbă trăsnetul căzut în silă
în curtea unui abator

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

mosorele

imaginea utilizatorului Victor Ţvetov

mereu o să fii departe de aceste locuri

de buzunarele mele pline de tristeţe

faci paşi concreţi pe scări şi carnea ta e în interiorul

                                                            tău

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

adagio

imaginea utilizatorului Ecaterina Bargan

adagio

chestii comune, hainele noastre atât de aproape,

                        lucruri simple pentru care se moare
vocea grăbită, tu, eu, câteva repere pentru tristeţe
răguşire îndesită înspre sfârşit, ar fi suficient atât
ar fi impecabil un zâmbet, de bun rămas, cât nu

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

înlănţuire

imaginea utilizatorului Svetlana Corobceanu

înlănţuire
Te-am căutat după culise de dealuri şi arbori
                                                miniaturali
în leagănul anemonelor de mare
printre căderi păgubitoare de limite

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Genealogia sentimentelor

imaginea utilizatorului Oleg Bernaz

***
Un măcel în fiecare zi,
Cuvinte mitraliate:
„bună-ziua-actul-de-identitate-la-control”,
„da-desigur-poftiţi-vă-rog”,
Priviri săgetate,
Abia reuşeşti să te strecori,
Pe după colţuri,
Alte colţuri,
Se mijesc, neîndoielnic,
Alte chipuri, cu armele ascunse,
Gata de atac,
Abia reuşeşti să te întrebi,
În pauza dintre două focuri,
„Cum se face că am ajuns în această staţie?”
 
***

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Dacă am şti să vorbim unii cu alţii

imaginea utilizatorului Călina Trifan

Cântec mut
În tocul uşii crestate
o mie de voci tăinuite
îşi potrivesc coardele
răguşite
toate sunt ale mele
şi nici una a mea.
 
Dacă am şti
Dacă am şti să vorbim unii cu alţii
vorbele goale n-ar avea ecou
mai multe decât ne-a spus tăcerea
care s-a lăsat grea şi de neîndurat
nimeni nu ne poate spune
ceea ce-am perceput într-o clipă
ne-a apropiat ca pe nişte siamezi
 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Celan şi alte poeme

Celan
Celan ţipă iar. Şi iar se trezeşte
pe muchia şanţului plin de guri.
 
Celan – cuvântul care a devenit
trupul unui bătrân.
 
Râul ce curge
cu două braţe contrare
într-o singură albie.
 
Vânători
 
Unul varsă peştii, altul pregăteşte plasa.
El trebuie să pătrundă adânc sub rădăcinile pomilor.
 
Dar dacă Dumnezeu şi adversarul său
lucrează împreună în după-amiaza aceasta?
 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

cavoul tristeţilor

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

aştept să mori
Aştept să mori, scumpo.
Aştept să mori cât mai frumos cu
                                    putinţă
în sufletul meu.
 
Lumea asta în galben,
de mai multă vreme, lumea asta

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

scriu la singurătatea mamei

marină
păsările încep să mănânce
apa
şi asta se aude se vede
 
tare sunt departe
 
cu valuri pe umeri
cu mama
 
ţărmul se dă la o parte
 
ţipătul nu
 
dacă din nisip ies corzile
toate păsări de apă de uscat
 
să meargă pe valuri
 
pământ până seara
se roagă noaptea să fie lungă
 
odată ajunsă
odată rămâne afară
 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Cine te pândeşte din lacrimă

imaginea utilizatorului Vasile Romanciuc

Cine te pândeşte din lacrimă?
Ce taină fără cheie... Şi nu pot,
Oricât aş vrea, să-i aflu dezlegare...
E lacrima mai mare ca o mare –
Nu-şi trece nimeni lacrima înot...
 
Din lacrima pe care-o plângi chiar tu –
Te-ntrebi cu grijă – cine te pândeşte?
Temutul Moby Dick? Un elf? Un peşte?
Ce de enigme între da şi nu!
 
Încerci să-i schimbi esenţa supărată?
Zadarnic pui în lacrimă sirop...
Se-ntâmplă, azi, minuni, Sfinte Sisoe?