Categorii

Parteneri

Simeze

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Zgomotul de copite al zebrelor

imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Marea revelație a Bienalei internaționale de pictură (BIP) din 2015 a fost câștigarea Marelui Premiu de către artistul Otgonbayar Ershuu, nativ din Mongolia și rezident acum la Berlin – cu lucrarea „Zgomot de copite”. O lucrare ce m-a impresionat profund și care m-a urmărit multă vreme, auzind uneori parcă și vuietul plin de colb al copitelor.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Eroii sunt doar pe hârtie

imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Am văzut expoziția Raporturi de forțe a lui Vasile Rață. Acesta a împlinit acum un an vârsta semicentenarului și a realizat la finele anului trecut un catalog în care a inserat jaloane din creația sa din ultimele aproape trei decenii. Dar expoziția nu este despre asta.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

ART-hoc, două decenii de la apariție

imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Se spune că litaniile și prohodul trebuie cântate de cei care au fost afini sau rude cu defuncții, cu cei care nu mai cuvântă, nu mai respiră, nu ne mai pot răspunde. Dar cum se întâmplă cu cărțile, publicațiile, editurile? Pe scurt: cu proiectele intelectuale?

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Lecția modernismului învățată în singurătate

imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Secolul XX ne arată o asociere a artelor cu tapajul, scandalul, pulverizarea canoanelor, dejucarea tradiției, a vechilor rigori, punerea între paranteze a școlii de artă, în general. Nu e deloc întâmplător că anume în anul 1916 s-a născut DaDa, fenomenul care a aprins discuția despre însăși existența artei, despre necesitatea și funcția acesteia în viitor.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Un destin neîmplinit: Dumitru Scvorțov (1926-1991)

imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Artistul s-a născut în 26 octombrie 1926, în târgul Călărași. Aflată în chiar inima Moldovei răsăritene, această localitate pare să fi fost cândva prosperă, cu mulți meșteșugari, comercianți, viticultori, lume pestriță, multietnică, dată fiind poziția sa geografică, la o răscruce de drumuri și în proximitatea căii ferate, care leagă nordul și sudul regiunii. 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Despre vizibil și ascuns

imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Pentru că în acest an (la 22 noiembrie) se împlinește un veac de la venirea pe lume într-un cătun din Bugeac – Faraonovca – a celui mai important pictor al Moldovei postbelice, am dedicat acest eseu nu atât operei artistului, despre care există o variată și stufoasă bibliografie, cât unui album apărut acum câțiva ani la Moscova, dar despre care nu am găsit deloc referințe în spațiul de limbă română.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Serghei Ciocolov, un protopărinte al ceramicii culte

imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Se împlinesc în ianuarie 2017 patru decenii de la zborul spre veșnicie al artistului Serghei Ciocolov, născut în 18 septembrie 1892, unul dintre aristocrații autentici ai artelor plastice din stânga Prutului. 
Pentru că acest text este primul în care mă aplec asupra creației și personalității lui Ciocolov, aș încerca un succint traseu hermeneutic printre meandrele problematicii operei sale, care după părerea mea a rămas, deocamdată, aproape neanalizată1, criptică. 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Clopotnița lui Petru Jireghea

imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Cândva, în îndepărtatul an al marelui cutremur din 1977, care a înfrigurat mare parte a Moldovei socialiste și a României bolnave de același morb roșu, pictorul Petru Jireghea
(n. 1941) picta tabloul Clopotnița, o lucrare în ulei pe pânză, nu tocmai mică, dar nici prea mare – spre a putea fi lesne ascunsă. Avea 108 pe 80 centimetri, și reprezenta drama dispariției Clopotniței, care făcea parte din complexul bisericesc-comemorativ din centrul Chișinăului (prima jumătate a secolului al XIX-lea, arh. Avraam Melnikov).

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Nocturnul” Henry Visconte

imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Arta românească interbelică a produs şi lăsat în istorie un număr mare de „Oscarsmizi”1, după abstrusa, dar atât de reuşita zicere a lui Tudor Octavian, denumind prin acest termen o lungă listă de artişti cu nume de alogeni, dar a căror creaţie s-a făcut remarcată în chipuri diferite şi polimorfe în mediul cultural de la noi. Lista celor la care face autorul referire este lungă, iar redescoperirea operei acestora este de dată recentă, oarecum simultană cu maturizarea pieţei de artă, împreună cu profesionalizarea ei.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Despre arta contemporană şi urbanismul vienez

imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Proiectul curated by_vienna cu genericul EAST by SOUTH WEST a generat o serie de expoziţii care, pentru cineva care ia un prim contact cu mediul vienez, pot părea o incomensurabilă hartă a artei contemporane, a comerţului defensiv cu bunuri simbolice. Ei bine, cele 21 de expoziţii adunate sub umbrela acestui proiect au fost imaginate de tot atîţia curatori din generaţii diferite, şi cu experienţe dintre cele mai diverse.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Teribilul” Kiriacoff-Suruceanu

imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei ne-a obişnuit deja cu programul său de expoziţii retrospective şi recuperative. Doar în 2010 am asistat la o serie de expoziţii prilejuite de împlinirea unui secol de la naşterea unor artişti precum Victor Ivanov, Lazăr Dubinovschi, Elisabeth Ivanovschi, iar sfîrșitul de toamnă a fost marcat prin expoziţia Theodor Kiriacoff şi contemporanii săi (noiembrie). Această manifestare expoziţională completează o lacună substanţială în cunoaşterea artei decorative interbelice: arta scenografiei din perioada basarabeană.