Parteneri

Interviul revistei

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Despre „magia” ochiului, etica profesională și demnitatea națională - interviu cu profesorul, doctor în oftalmologie, Valeriu Cușnir

- Stimate domnule profesor Valeriu Cușnir, sunteți un chirurg-oftalmolog renumit, dascăl, creator de școală, deschizător de direcții de cercetare în domeniul patologiilor oculare, un specialist apreciat de înalte foruri științifice, naționale și internaționale. Nu știu dacă ați mai acordat un interviu unei reviste de cultură, dar n-ar trebui să vă mire această invitație la dialog. Pentru antici, ca și pentru epoca Renașterii, cultură însemna mai mult decât profesarea artelor frumoase, de exemplu. Era un concept amplu, care cuprindea spiritul în toate manifestările sale.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Maria Pilchin în dialog cu Sanda Cordoş - „Ce rost are să mai citim literatură?”

- Stimată doamnă Sanda Cordoș, aveţi o experienţă aprofundată de cititoare şi scriitoare, o experienţă aparte în predarea universitară a literaturii. Astăzi, când multe lucruri nu sunt, dar par a fi..., credeţi că literatura mai există?

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Lucreţia Bârlădeanu : „Un spirit ales în care divinitatea vine să-şi investească graţiile poate înnobila şi cel mai umil neam”

articol: 

Prozatoarea, eseista şi poeta Lucreţia Bârlădeanu s-a născut la Tătărăuca Veche – Soroca. A absolvit Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” (1979). Conferenţiar universitar la Catedra de teatrologie şi literatură universală a Academiei de Arte din Chişinău (1988-1998). Debutează în 1988 cu placheta „Rouă de cuvinte”, căreia i se alătură, pe parcursul anilor, volumele „Clipe cu păsări” (1996) şi „Capitalul din Para Sângelui” (1998). A beneficiat de mai multe burse de studii: Soros-Moldova, Alianţa Franceză şi Tempus la Paris, unde se stabileşte în 1998.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

România şi Republica Moldova – o tranziţie cu mai multe viteze (interviu cu profesorul Alexandru Călinescu)

- Stimate domnule Alexandru Călinescu, sunteți de mulți ani profesor la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ați predat cursuri la Paris, sunteți istoric, critic literar și eseist, semnatar al unor rubrici în presa scrisă și la Radio Europa Liberă și presupun că am numit doar câteva dintre ipostazele Dumneavoastră ca universitar și om de cultură. Cum arată programul zilei sau programul săptămânii unui intelectual cu atât de multe obligații și preocupări?

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Alistair Ian Blyth: „Prestigiul literar se răsfrânge asupra imaginii generale a unei țări”

Vitalie Ciobanu: - Dragă Alistair Ian Blyth, ne-am cunoscut acum câțiva ani grație unui proiect editorial, girat de PEN Clubul din Moldova: Almanahul Arhipelag – antologie de literatură română din Basarabia în limbile germană, engleză și franceză. Tu ai tradus în engleză „partea leului” din textele incluse în acest volum: poezie, proză scurtă, eseu. Ai mai avut prilejul până atunci să citești și să traduci din literatura scriitorilor basarabeni?

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Lucian Dan Teodorovici: „M-am bucurat de fiecare dată când a fost subliniat planul simbolic al romanului meu”

articol: 

Vasile Gârneţ: Dragă Lucian Dan Teodorovici, romanul tău, Matei Brunul, dacă luăm în considerare numărul mare de comentarii elogioase şi premiile pe care le-a obţinut până acum, este una dintre cele mai remarcabile apariţii din proza românească a ultimilor ani. Cred că ai câştigat un pariu personal cu această carte, dar ai şi deschis o perspectivă de explorare artistică foarte fertilă pentru scriitorii de azi, după o perioadă în care au izbucnit scrierile invadate de biografism autoscopic, de sexualitate şi sordid.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Telepitecapitalism

Bogdan Ghiu discută cu Teodor Ajder despre ce vine după Evul Media
 
- Domnule Bogdan Ghiu, în 2009 aţi descris într-un tratat dedicat Evului Media (2005-2009) o specie nouă – maimuţa de televizor, respectiv ființa degradată, conectată la și manipulată de televizor, pe care o numiți și „telepitecul”. Ce mutaţii notabile au intervenit în această nouă „rasă” de la publicarea lucrării Dvs.?

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Bogdan Lis: „Indiferent cine a fost la guvernare după 1989 – oamenii din Solidaritatea sau postcomuniștii – forțele politice din Polonia s-au unit în jurul unor obiective naționale”

Bogdan Lis s-a născut la Gdańsk în 1952, şi a lucrat în portul oraşului. A fost închis între 1971 şi 1972 pentru că a participat la protestele antiguvernamentale izbucnite în cele patru oraşe portuare Gdańsk, Gdynia, Elbląg şi Szczecin. În pofida faptului că în 1975 a devenit membru al Partidului Muncitorilor Uniţi (controlat de regimul comunist), el a fost și unul dintre fondatorii sindicatelor antiguvernamentale: Uniunile Liberului Schimb din Zona Costieră (Wolne Związki Zawodowe Wybrzeża).

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Adolfo Murguía: „Eugeniu Coşeriu a devenit din întâmplare lingvist, la fel de bine putea să devină şi filosof…”

articol: 

Interviu cu Prof. Dr. Adolfo Murguía, Universitatea „Karl Eberhard” din Tübingen, Germania
 
– Domnule Murguía, în pagina din Wikipedia a Universităţii din Tübingen1, printre numele profesorilor celebri care au predat aici de-a lungul timpului, Eugeniu Coşeriu apare de două ori: o dată la secţiunea lingvistică generală şi altă dată la cea de lingvistică romanică.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Cu Internetul am ajuns să expun la Chişinău. Ioan-Liviu Orleţchi despre arta fotografică

articol: 

Teodor Ajder: La câteva luni de la vernisajele tale din Arad şi Timişoara, la sfârşitul lui mai 2007, ţi-ai lansat lucrările de la ultima expoziţie şi pe Internet. Odată la câteva luni adaugi colecţii noi de fotografii. De ce ai trecut de la galerii la Internet?

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Dorin Tudoran: „Pe mine gândul oricărei forme de cenzură mă nelinişteşte”

Vasile Gârneţ: Dragă Dorin Tudoran, Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, pe care l-ai câştigat în acest an într-o competiţie selectă cu alţi nominalizaţi, te aduce în actualitate ca unul dintre cei mai importanţi poeţi din literatura română contemporană. Într-un fel, Poezia „s-a răzbunat” pe infidelităţile pe care i le-ai făcut în ultimii ani, parcă reamintindu-ţi acum că lucrurile importante pentru un creator acolo sunt de găsit. Ce înseamnă pentru tine acest Premiu?