Categorii

Parteneri

Cronica literară

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Minimalismul ca romantism virtual

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Dacă ne-am propune un test de identificare a autorului „într-o carte fără coperte” – Vladimir Beşleagă propunea un asemenea exerciţiu în legătură cu scrierile lui Vasilache –, poetul ar putea fi lesne recunoscut. Asta înseamnă să ai stil (inconfundabil ar fi pleonastic spus). Nu ştiu câţi fani are poezia lui Grigore Chiper, dar minimaliştii de azi ar trebui să-i cunoască opera. Formula în
care-l încadra Sorin Alexandrescu (în antologia franco-engleză din 1996) – „modernist tardiv” – e deja anacronică, poetul anticipând un curent, nu urmând (un altul).

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Şaptezeciştii nu au fost nişte poeţi subversivi, subversivă rămâne orientarea lor” (Alexandru Burlacu, Poeţii şi trandafirul)

imaginea utilizatorului Aliona Grati

Alexandru Burlacu este unul dintre puţinii istorici şi critici literari de la noi care au îmbinat exigenţele esteticului cu cele ale est-eticii (cu sensurile pe care le-a căpătat acest concept la soţii Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca) în procesul de reevaluare a literaturii române scrise între Nistru şi Prut în perioada postbelică. În studiul său Poeţii şi trandafirul (Chişinău, 2015), el trece prin această grilă poeţii şaptezecişti.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

De la Domnul Sofian la Tata Vasile (Vladimir Beşleagă, Tata Vasile în 73 de episoade şi XIV scrisori)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Vladimir Beşleagă întreprinde o acţiune temerară şi mai mult decât lăudabilă: de a da publicităţii un roman familial, un corpus istorico-documentar, în centrul căruia se situează tatăl scriitorului, personalitate complexă, neordinară, colorată şi, totodată, neunivocă. Scriitorul, aflat sub povara unei moşteniri impresionante, ia hotărârea de a-l transforma pe tata Vasile în obiect documentar şi literar. Argumentele sunt evidente:
1. Personajul are suficiente calităţi pentru a suscita interesul cititorului contemporan. 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Ca o punte peste lume – Hiatus

Poezia Marianei Codruț impresionează prin profunzime, plinătate de sens și rafinament. Fără a fi ermetică și erudită ostentativ, poeta din Hiatus (Pitești, Paralela 45, 2015) are instrumentarul liric potrivit şi curajul de a merge întotdeauna până la esențe. Jumătățile de măsură îi repugnă. Ea coboară în straturile adânci ale vieții și ale sufletului, și le sondează neiertător, până în ultimele consecințe.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Poezia realismului domestic (Aurelia Borzin, De-ale vieţuitoarelor)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Nu există capodopere în cartea Aureliei Borzin De-ale vieţuitoarelor (Bucureşti, Editura Vinea, 2014). Lyotardiana demitizare şi desacralizare a spaţiului literar sunt asistate – parcă pentru puritatea experimentului – de un discurs care tinde spre barthesianul „gradul zero al scriiturii”. Elegii, dar fără interogaţii sfâşietoare; ode, dar fără semne de exclamaţie; satire, dar fără sarcasm. Termenul „realism”, inaplicabil poeziei, aici s-ar potrivi în scop explicativ-demonstrativ: o realitate fără etalarea atitudinii (fie critică, fie elogios-poetică).

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Şerpii şi şerpoaicele lui Nicolae Spătaru (Nicolae Spătaru, Îngeraşul purta fustă mini)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Sunt două motive principale pentru care volumul de proză al lui Nicolae Spătaru, Îngeraşul purta fustă mini, îmi aminteşte mult de proza românească a generaţiei ’80:
1. Acţiunea unor povestiri are loc exact în acea perioadă.
2. Tot în anii ’80 ai secolului trecut descopeream valul de prozatori români care s-au impus în cvasitotalitatea lor în genul scurt.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Manierismul, în buclă (Lucia Ţurcanu, Manierismul românesc. Manifestări și atitudini)

imaginea utilizatorului Adrian Ciubotaru

Literatura română din Basarabia are, în torpoarea ei funciară, aspectul unei ființe primare: stihială și impredictibilă, eclectică și inconsecventă, totuși, reușește să rămână o constantă și un reper de neocolit în pei­sajul culturii locale. Din păcate, arată în continuare ca un organism amorf și atemporal, în așteptarea bisturiului demiurgic. Mai exact, a actului critic, capabil să-i dea o formă istorică, un sens și o finalitate estetice.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Literatură şi autenticitate

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu
articol: 
articol: 

Protagonist al unui parcurs literar de invidiat, Aureliu Busuioc rămâne şi azi (la 84 de ani!) unul dintre cei mai activi şi mai citiţi scriitori români din Basarabia. Două cărţi recente confirmă o performanţă aproape fantastică.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Două cărţi de poezie

imaginea utilizatorului Grigore Chiper
articol: 
articol: 

Invazia moliilor
 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Călătorie la capătul literaturii

imaginea utilizatorului Grigore Chiper
articol: 

După roman, Anatol Moraru revine la proză scurtă cu volumul Nu mă tentează (2011), fără a institui un hotar insurmontabil între felul de a scrie roman şi cel de a scrie proză scurtă.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Mâna şi marginea

imaginea utilizatorului Grigore Chiper
articol: 

Titlul noii plachete de versuri a lui Arcadie Suceveanu, Fiinţe, umbre, epifanii, acoperă aproape în întregime conţinutul tematic al celor trei cicluri incluse. Ţinând seama de tonul polemic al unor texte, volumul s-ar dori, conştient sau inconştient, şi o replică la o carte constând, la fel, dintr-o triadă nominală, Faruri, vitrine, fotografii (1980), debutul editorial al lui Mircea Cărtărescu, care a dat startul unei noi paradigme artistice.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Tendinţe în lirica feminină basarabeană (2011)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper
articol: 
articol: 

Clasicismul poetic în respirări ritmate
Uşor ambiguu, oximoronic şi domestic îşi intitulează noul volum de versuri Ana Rapcea, Dulceaţă de coarne (2011). Primul ciclu, din două, reprezintă o cunună de sonete.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Cuvintele care cheamă poezia

imaginea utilizatorului Grigore Chiper
articol: 

A situa poezia lui Leo Butnaru în cadrul propriei creaţii poetice e o întreprindere sisifică, dacă nu imposibilă. Poetul însuşi renunţă să dea nişte indicii bibliografice sau critice în recentul său volum de versuri, Jefuindu-l pe Picasso (2011), de aceea apare ca şi cum de la zero, ca şi cum poetul negându-şi pletora trecutului, tăindu-şi punţile care îl leagă în primul rând de propria poezie şi încercând un soi de inocenţă literară: contează doar poezia aici şi acum.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Gânduri crepusculare şi metafore stoice

imaginea utilizatorului Grigore Chiper
articol: 

Noul volum de versuri semnat de Călina Trifan, Femeile iubesc cum respiră (2011), este compus, la un prim nivel vizual de analiză, din aceleaşi poeme scurte, uneori lapidare, aşa cum le ştiam din cărţile ei anterioare, fără să depăşească volumul unei singure pagini. Sunt ritmul şi măsura adecvate tipului de lirism practicat de poetă. Unii nu scriu niciodată poeme mari, aşa cum alţii nu se pot exprima decât pe coli întregi.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Binevoitoarele şi Istoria

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac
articol: 

,,Sunt un om ca şi ceilalţi, sunt un om ca şi voi.
Zău, dacă vă spun că sunt ca voi! ” (Maximilien Aue)

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Versuri în căutarea antologicului

imaginea utilizatorului Grigore Chiper
articol: 

În recentul volum, Chişinăul e o tabletă de ciocolată, Aurelia Borzin rămâne fidelă curentului minimalist, declanşat cu mare vervă de poeţii optzecişti, care au deschis mai multe direcţii şi piste, aprofundate şi variate până în prezent. Spre deosebire de Dumitru Crudu, care a împins cel mai departe tendinţa şi a căutat să desacralizeze şi să desimbolizeze poezia într-un demers al concreteții suficiente sieşi, poeta reabilitează totuşi simbolul şi psihologicul. Poezia ei este marcată de simbol şi trăire, nu este atrasă de o conceptualizare a realului.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Imprimate în parafină

imaginea utilizatorului Grigore Chiper
articol: 

Robert Şerban este un scriitor apreciat, de succes, fără a raporta termenul la o scară anumită. Este un model cum se poate produce scriitorul, încet, fără grabă sau ostentaţie inutilă, în mediul în care activează zi de zi, între prieteni, apropiaţi, între toţi cei împătimiţi de literatură. Este chiar poziţia sa, pe care a expus-o într-un interviu recent din presa locală: „…de când există Internetul, lumea s-a schimbat şi-n bine. Poţi să fii artist cu cotă chiar dacă trăieşti într-un sat de munte, în măsura în care arta ta e de calitate.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Femeia printre politicaştri (Mihaela Perciun, Printre bărbaţi)

imaginea utilizatorului Iulian Ciocan
articol: 

Prozatoarea Mihaela Perciun şi-a publicat prima carte de povestiri relativ tîrziu, la 46 de ani. A recuperat repede însă timpul pierdut, oferindu-ne apoi două romane. Autoare tenace şi prolifică, Mihaela Perciun a reuşit cel puţin în plan statistic o mică performanţă: a publicat trei cărţi de proză în numai 7 ani, avînd în sertare şi alte manuscrise. Prin comparaţie, ambiţiosul prozator Nicolae Popa a scris şi el trei volume de proză, dar... timp de două decenii.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Paradisuri distilate (cartea Alcool de Ion Mureşan)

imaginea utilizatorului Emilian Galaicu-Păun
articol: 

Nimic mai simplu decât să alcătuieşti, din citate puse meşteşugit cap la cap, exact ca-n Poemul despre poezie: „Toată viaţa am adunat...”, portretul-robot al poetului for ever – scrisă la persoana întâi singular, poezia lui Ion Mureşan îl mărturiseşte, chiar şi atunci când autoru-i se leapădă public de ea (vezi Izgonirea din poezie) sau pur şi simplu nu se prezintă cu anii, dacă nu cu deceniile (12 ani între prima şi a doua carte; 17 ani, între a doua şi a treia), la întâlnirea aşteptată cu sufletul la gură de fanii acestuia (mă gândesc la amânare

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Oleandri pentru casa unsă cu lut

imaginea utilizatorului Grigore Chiper
articol: 

Pe coperta a patra a volumului recent de versuri, semnat de Maria Şleahtiţchi, Eugen Lungu schiţează un portret alcătuit din două trăsături contrare, a autoarei şi a personajului poeziei (ianus bifrons): ezitările şi retragerile timide şi ritualice ale personajului din poezie şi „hotărârea însăşi care reprezintă autoarea”. Asistăm deci la o primă dedublare (obişnuită în artă), sesizată de critic: existenţa fiinţială, eul biografic, şi masca sau chiar măştile. Ar fi nedrept să pretindem că autoarea fuge tot timpul de propriul eu biologic într-o proiecţie imaginară.