Categorii

Parteneri

Cronica literară

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Ana Rapcea: „...Iar jocul e legea”

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Poetul de azi (cel adevărat, da) intervine pe piața discursurilor doar dacă are replică. Dacă are ce să adauge sau, mai curând, ce să reproșeze lumii. Fie cu o remarcă etică, fie estetică, altfel, la ce bun efortul? Azi poetul înclină spre etic; spre mesaj (nu spre discurs); spre „adevăr” (într-o lume ipocrită, asta atestă personalitate); spre autentic (da!). Autenticitatea (și „autenticismul”) nu e un atribut exclusiv al prozei, dimpotrivă. Citeam zilele astea o sinteză despre tendințele în arta scenică.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Despre farmecul și riscurile conversației critice (Andrei Țurcanu de vorbă cu Nina Corcinschi. Cartea din mâna lui Hamlet)

imaginea utilizatorului Vitalie Ciobanu

Critic literar important și poet inconfundabil prin tonurile sale orfice, de invocație ancestrală, Andrei Țurcanu a ajuns la etapa scrierilor decisive, cu care își este dator orice exeget serios.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Kemanceaua” lui Ajdar Ol (Ajdar Ol, Maimuţa comandantului de campanie)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

În ultimii ani s-au intensificat relaţiile literare dintre literatura română din Republica Moldova şi alte literaturi, ca dovadă servind în mod deosebit antologiile editate bilateral. În afară de antologii, au apărut şi cărţi de autor. Volumul de proză scurtă Maimuţa comandantului de campanie de Ajdar Ol, scriitor azer, face parte din acest schimb de amabilităţi.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Provocările teoretice ale lui Mircea Martin (G. Călinescu şi „complexele” literaturii române)

imaginea utilizatorului Aliona Grati

Editura ARC a reeditat anul acesta renumitul studiu al lui Mircea Martin G. Călinescu şi „complexele” literaturii române.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Noul roman autenticist (Emanuela Iurkin, Câinele de bronz)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

De la tineri așteptăm (pe lângă talent, cultură și cunoașterea alfabetului literaturii), dincolo de demonstrarea calităților elementare, să ne uimească. Să vină cu vocea proprie. Or, tocmai pentru asta ducem dorul afluxului de sânge literar nou: nu pentru a demonstra fidelitate „tradiției”, ci pentru a se lua de piept cu această tradiție.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Lasă-te în voia libertății imaginației culte și cultivate (Alexandru Robot. Scrieri.)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Editura Știința scoate pe piață, în colecția Moștenire, un volum

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Andrei Țurcanu, poetul

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Andrei Ţurcanu scrie o poezie cerebrală. Nu-i place acest cuvânt (într-o discuţie, acceptase, concesiv, sinonimul „intelectuală”). Oricum, face o poezie elaborată, mizând pe provocarea unor emoţii, nu exprimând emoţii. Adresate unui cititor cult, elevat, versat, poemele sunt şi dens impregnate de livresc.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Tentaţia de a gândi” …poezia (Gelu Ciocan, Atlas poţi să-mi laşi cerul mie?)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Cu debutul său în poezie, Gelu Ciocan, absolvent al LT „Mihai Eminescu” din Bălţi, e la începutul biografiei literare.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Povestea mea trebuie s-o întâlnească pe a ta” (Liliana Corobca, Capătul drumului)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Tema deportărilor, un Holocaust al românilor basarabeni şi bucovineni, e tot mai solicitată, inclusiv pentru a fi introdusă în manualele şcolare, iar cititorii, prin gura bibliotecarilor, caută cărţi „la temă”. Am spune că Liliana Corobca răspunde, astfel, unei solicitări, intrând totodată în concurenţă cu volumele de memorialistică deja editate. Aici cea mai bună rămâne a fi cartea Aniţei Nandriş 20 de ani în Siberia. Amintiri din viaţă, dar există, între altele, şi o carte-document îngrijită de autoarea pe care o recenzăm: Golgota românească.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Păstrați insula interioară (Moni Stănilă, O lume din evantaie, pe care să nu o împarți cu nimeni)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Moni Stănilă este o scriitoare prolifică și diversă în ceea ce privește genurile literare abordate. A publicat până în prezent mai multe plachete de poezie, un roman, un basm și un jurnal de convertire (cum citim în notița biobibliografică de pe clapeta celui mai recent volum de poezie, O lume de evantaie, pe care să nu o împarți cu nimeni). 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Școala potențării misterului (Philippe Sollers, L' École du Mystère)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Deși la începutul deceniului șapte al secolului XX Philippe Sollers avea deja editat un roman (salutat la apariție de François Moriac și Louis Aragon), urmând încă vreo duzină de alte cărți, el e cunoscut în lumea literară și, mai larg, în cercurile intelectuale mai ales ca fondator (împreună cu Jean-Edern Hallier) al faimoasei reviste Tel Quel (1960).

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Existență și trăire, strategie narativă și ironie în proza lui Anatol Moraru

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Este dificil de spus dacă nuvelele ce compun volumul lui Anatol Moraru Punct de vedere, editat anul trecut la Junimea, sunt și cele mai recente. În tot cazul, chiar din primele fraze ale cărții te întâmpină acel aer firesc, propriu unui prozator deja format, lipsit de complexe în fața personajelor sale și a eventualilor cititori.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Istoria [literară] ca arhitectură a memoriei (Răzvan Voncu, Arhitectura memoriei.)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Primul eseu din această carte* deschide o acoladă metaculturală şi poate fi citit ca un text programatic al istoricului literar. Răzvan Voncu încearcă să reabiliteze istoria noastră, până acum doar „eroică”, recuperându-i dimensiunea culturală, ignorată ori trimisă la post-scriptum, în contextul bătăliilor (geo)politice. „O primă cauză ar putea fi, spune R. V., epoca romantică şi istoriografia ei, prelungită până în pragul secolului XX”. 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Despre efectele „şobolanizării” sau „puşlamielismul” timpurilor noi (Nicolae Rusu, romanul Puşlamielul)

imaginea utilizatorului Aliona Grati

Personajul lui Nicolae Rusu din noul său roman Puşlamielul, apărut în 2017 la editura ieşeană Junimea, este expresia a ceea ce am putut moşteni mai rău şi mai prost făcut sub aspectul fiziologiei umane de la fostul URSS. De la Gioni al lui Aurelui Busuioc încoace, Fane Fana TurmaruEscuianu este poate cel mai execrabil portret reprezentând fauna politică de prin părţile noastre. Şi dacă personajul din Spune-mi Gioni!

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Din literatura tranziţiei noastre spre… (Viaceslav Russu, Ad libitum)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Titlul noului volum al lui Viaceslav Russu, Ad libitum, exprimă cât se poate de exact universul literar al autorului. De altfel, substanţa cărţii nu e prea diferită de precedenta, Supliment la colb (2007), cu care debutase la o vârstă argheziană. În ambele e schiţată o arie problematică, relevând clar o concepţie artistică auctorială vizavi de timpul şi lumea de astăzi. Această concepţie se dezvăluie treptat, încet, aşa cum apărea în trecut imaginea foto după ce muiai hârtia specială în soluţia chimică. 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Vasile Vasilache, lecturi paralele (Vasile Vasilache, Jurnal)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Există un indiciu care ar justifica titlul Jurnalului lui Vasile Vasilache*: notele despre trăirile şi gândurile romancierului, unele mai întinse, altele mai scurte, sunt datate destul de disciplinat şi ritmic la început, apoi tot mai rar şi mai rar. Până într-un moment se poate construi un lanţ succesiv, cronologic, tipic „jurnalului”. 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Arta retorică ai învăţat-o de la Omar (Teo Chiriac, Sufletul meu de până la big bang)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Există o continuitate în poezia lui Teo Chiriac, vizibilă îndeosebi în ultimele plachete de versuri (de la Critica iraţiunii pure, 1996), când autorul îşi creează o sferă poetică proprie, pe care o rafinează de la un volum la altul. Recursul la sacralitate, înţeleasă ca domeniu ce îşi extinde hotarele şi exprimată cu destulă tărie în Monstrul sacru (2009), este reluat în cel mai recent volum, Sufletul meu de până la big bang, cu noi argumente excerptate din ceea ce invocă în permanenţă a fi spiritualitatea lumii.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

În contratimp cu memoria

imaginea utilizatorului Adrian Ciubotaru

Antologia poeților minori din epoca Alecsandri & Bolintineanu (București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, 2017, în două volume) are de facto doi autori. „Considerațiile introductive” și „Nota asupra ediției”, selecția textelor și a referințelor critice, comentariile și adnotările îi aparțin lui Eugen Lungu. Autorii selectați și comentați de criticul basarabean sunt: în vol. I – Al. Pelimon, Gh. Sion, C. D. Aricescu, G. Baronzi, G. Crețeanu (poeți născuți pe la 1820), în vol. II – N. T. Orășanu, Al. Depărățeanu, Al.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Doi poeți: Nicolae Panaite și Violeta Savu

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

În jurul chivotului 
Poezia pe care o face Nicolae Panaite este plină de semne şi simboluri. Dincolo de această organizare riguros semiotică a textului, poetul introduce pas cu pas şi alte particularităţi, care conduc spre o anumită concentricitate şi care cer o lectură atentă, operată în sistem. 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Memoria caietelor arse (Liliana Corobca, Caiet de cenzor)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Cunoscând experienţa autoarei la „arhivele comunismului”, mă aşteptam la un „document romanţat”, dar noul roman al Lilianei Corobca Caiet de cenzor (Polirom, 2017) aminteşte mai curând de Orwell: „Nu e deloc simplu să înţelegi, de la bun început, ce înseamnă «o greşeală» şi ce anume trebuie reproşat unui autor: că-i pesimist, că scrie fie despre ploile triste din noiembrie, fie despre frigul iernii, care te duce cu gândul la îngheţul spiritual, deci lipsă de entuziasm pentru noile realizări ale patriei. Viziunea tragică asupra universului, deviaţionism […].