Categorii

Parteneri

Cronica literară

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Deasupra frontierelor (Rodica Gotca, Frontiere desenate în aer cu pumnul)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Rodica Gotca este o tânără poetă, stabilită, deocamdată, la Anenii Noi. Zic deocamdată, pentru că oamenii părăsesc vetrele rurale şi fie că pleacă direct în străinătate, fie că se mută în oraşe, adică la Chişinău. Vreo 15-20 de ani în urmă existau mai multe nume importante ale literaturii române domiciliate la Ungheni, Bălţi sau Cahul. Acum numărul lor s-a diminuat considerabil, încât capitala devine singurul centru în care e concentrată elita literară.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Anatol Moraru sau plăcerea povestitului (Anatol Moraru, Punct de vedere.)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Criticul literar e mai întâi arbitru şi abia apoi judecător. Judecata de valoare într-un discurs critic e implicită, ea nu este un scop în sine. Criticul ştie, din propriile aventuri cu textele străine, că judecata de valoare, vorba bătrânului Kant, e una de gust, e una estetică (senzorială, în esenţă). Pe când arbitrajul ţine strict de meserie, de calcul, de tehnică.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Aşa tăcut-a Zarathustra (Maria Pilchin, „Zarathustra e femeie”)

imaginea utilizatorului Aliona Grati

Frapant, fără doar și poate, sună titlul noii cărţi de poezie a Mariei Pilchin, apărută la Editura Cartea Românească în 2018 – Zarathustra e femeie – şi temerar, în spiritul revoluţionar al noii „Bune Religii”, ce l-a consacrat pe Zoroastru, preotul prototip anunţat, dar şi pe celebrul lui „emul” Friedrich Nietzsche, care „grăit-a” ferm precum că „Dumnezeu a murit”.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Existența de după caleidoscop (Oleg Serebrian, „Woldemar”)

Woldemar, romanul lui Oleg Serebrian, apărut la Editura Cartier (2018), evocă, ca și alt roman al aceluiași autor, Cântecul mării, realitățile cotidiene din Uniunea Sovietică, trecându-le prin filtrul psihologic al destinelor umane.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

De la o carte incitantă spre un eseu incitant (Simona-Grazia Dima, „Copac în cetate”. Eseuri şi comentarii critice)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Simona-Grazia Dima, poetă cunoscută, dar și comentatoare a procesului literar contemporan, a scos relativ recent o carte de sub tipar, Copac în cetate, în care și-a adunat eseurile. Tematica volumului este diversă: literatură, corespondență, istorie, arte plastice, topos literar etc.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Eros, Dionysos, Thanatos (Constantin Cheianu, Ultima amantă a lui Cioran)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

În bestsellerul său („bestseller” e un compliment) Sex & perestroika, Constantin Cheianu privea realităţile „revoluţionare” ale mişcării de emancipare naţională (alias zorii tranziţiei moldoveneşti) prin unghiul format de picioarele desfăcute ale partenerei sale de sex.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Ana Rapcea: „...Iar jocul e legea”

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Poetul de azi (cel adevărat, da) intervine pe piața discursurilor doar dacă are replică. Dacă are ce să adauge sau, mai curând, ce să reproșeze lumii. Fie cu o remarcă etică, fie estetică, altfel, la ce bun efortul? Azi poetul înclină spre etic; spre mesaj (nu spre discurs); spre „adevăr” (într-o lume ipocrită, asta atestă personalitate); spre autentic (da!). Autenticitatea (și „autenticismul”) nu e un atribut exclusiv al prozei, dimpotrivă. Citeam zilele astea o sinteză despre tendințele în arta scenică.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Despre farmecul și riscurile conversației critice (Andrei Țurcanu de vorbă cu Nina Corcinschi. Cartea din mâna lui Hamlet)

imaginea utilizatorului Vitalie Ciobanu

Critic literar important și poet inconfundabil prin tonurile sale orfice, de invocație ancestrală, Andrei Țurcanu a ajuns la etapa scrierilor decisive, cu care își este dator orice exeget serios.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Kemanceaua” lui Ajdar Ol (Ajdar Ol, Maimuţa comandantului de campanie)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

În ultimii ani s-au intensificat relaţiile literare dintre literatura română din Republica Moldova şi alte literaturi, ca dovadă servind în mod deosebit antologiile editate bilateral. În afară de antologii, au apărut şi cărţi de autor. Volumul de proză scurtă Maimuţa comandantului de campanie de Ajdar Ol, scriitor azer, face parte din acest schimb de amabilităţi.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Provocările teoretice ale lui Mircea Martin (G. Călinescu şi „complexele” literaturii române)

imaginea utilizatorului Aliona Grati

Editura ARC a reeditat anul acesta renumitul studiu al lui Mircea Martin G. Călinescu şi „complexele” literaturii române.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Noul roman autenticist (Emanuela Iurkin, Câinele de bronz)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

De la tineri așteptăm (pe lângă talent, cultură și cunoașterea alfabetului literaturii), dincolo de demonstrarea calităților elementare, să ne uimească. Să vină cu vocea proprie. Or, tocmai pentru asta ducem dorul afluxului de sânge literar nou: nu pentru a demonstra fidelitate „tradiției”, ci pentru a se lua de piept cu această tradiție.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Lasă-te în voia libertății imaginației culte și cultivate (Alexandru Robot. Scrieri.)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Editura Știința scoate pe piață, în colecția Moștenire, un volum

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Andrei Țurcanu, poetul

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Andrei Ţurcanu scrie o poezie cerebrală. Nu-i place acest cuvânt (într-o discuţie, acceptase, concesiv, sinonimul „intelectuală”). Oricum, face o poezie elaborată, mizând pe provocarea unor emoţii, nu exprimând emoţii. Adresate unui cititor cult, elevat, versat, poemele sunt şi dens impregnate de livresc.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Tentaţia de a gândi” …poezia (Gelu Ciocan, Atlas poţi să-mi laşi cerul mie?)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Cu debutul său în poezie, Gelu Ciocan, absolvent al LT „Mihai Eminescu” din Bălţi, e la începutul biografiei literare.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Povestea mea trebuie s-o întâlnească pe a ta” (Liliana Corobca, Capătul drumului)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Tema deportărilor, un Holocaust al românilor basarabeni şi bucovineni, e tot mai solicitată, inclusiv pentru a fi introdusă în manualele şcolare, iar cititorii, prin gura bibliotecarilor, caută cărţi „la temă”. Am spune că Liliana Corobca răspunde, astfel, unei solicitări, intrând totodată în concurenţă cu volumele de memorialistică deja editate. Aici cea mai bună rămâne a fi cartea Aniţei Nandriş 20 de ani în Siberia. Amintiri din viaţă, dar există, între altele, şi o carte-document îngrijită de autoarea pe care o recenzăm: Golgota românească.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Păstrați insula interioară (Moni Stănilă, O lume din evantaie, pe care să nu o împarți cu nimeni)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Moni Stănilă este o scriitoare prolifică și diversă în ceea ce privește genurile literare abordate. A publicat până în prezent mai multe plachete de poezie, un roman, un basm și un jurnal de convertire (cum citim în notița biobibliografică de pe clapeta celui mai recent volum de poezie, O lume de evantaie, pe care să nu o împarți cu nimeni). 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Școala potențării misterului (Philippe Sollers, L' École du Mystère)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Deși la începutul deceniului șapte al secolului XX Philippe Sollers avea deja editat un roman (salutat la apariție de François Moriac și Louis Aragon), urmând încă vreo duzină de alte cărți, el e cunoscut în lumea literară și, mai larg, în cercurile intelectuale mai ales ca fondator (împreună cu Jean-Edern Hallier) al faimoasei reviste Tel Quel (1960).

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Existență și trăire, strategie narativă și ironie în proza lui Anatol Moraru

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Este dificil de spus dacă nuvelele ce compun volumul lui Anatol Moraru Punct de vedere, editat anul trecut la Junimea, sunt și cele mai recente. În tot cazul, chiar din primele fraze ale cărții te întâmpină acel aer firesc, propriu unui prozator deja format, lipsit de complexe în fața personajelor sale și a eventualilor cititori.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Istoria [literară] ca arhitectură a memoriei (Răzvan Voncu, Arhitectura memoriei.)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Primul eseu din această carte* deschide o acoladă metaculturală şi poate fi citit ca un text programatic al istoricului literar. Răzvan Voncu încearcă să reabiliteze istoria noastră, până acum doar „eroică”, recuperându-i dimensiunea culturală, ignorată ori trimisă la post-scriptum, în contextul bătăliilor (geo)politice. „O primă cauză ar putea fi, spune R. V., epoca romantică şi istoriografia ei, prelungită până în pragul secolului XX”. 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Despre efectele „şobolanizării” sau „puşlamielismul” timpurilor noi (Nicolae Rusu, romanul Puşlamielul)

imaginea utilizatorului Aliona Grati

Personajul lui Nicolae Rusu din noul său roman Puşlamielul, apărut în 2017 la editura ieşeană Junimea, este expresia a ceea ce am putut moşteni mai rău şi mai prost făcut sub aspectul fiziologiei umane de la fostul URSS. De la Gioni al lui Aurelui Busuioc încoace, Fane Fana TurmaruEscuianu este poate cel mai execrabil portret reprezentând fauna politică de prin părţile noastre. Şi dacă personajul din Spune-mi Gioni!