Categorii

Parteneri

Cartea de idei

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Istoria – o aruncare de zaruri (Lucian Boia, Un joc fără reguli. Despre imprevizibilitatea istoriei)

imaginea utilizatorului Adrian Ciubotaru

Primii istorici ai omenirii au fost și ultimii povestitori de istorie. Începând cu Tucidide și Polibiu, grecii și, respectiv, romanii nu se mai mulțumesc să relateze faptele din trecut, ei vor deja să le explice. Evul Mediu aranjează evenimentele în ordinea cronologică a dinastiilor domnitoare, la un capăt al istoriei fiind Creația, la celălalt – Judecata de Apoi. Secolul națiunilor transformă interpretarea trecutului în „știința supremă”. Istoria devine discurs fondator, transformându-se în instrumentul principal al emancipării popoarelor.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Cei patru pereți ai gândirii (II) (Gabriel Liiceanu, Nebunia de a gândi cu mintea ta)

imaginea utilizatorului Adrian Ciubotaru

Mai importantă decât cronologia este, desigur, natura însăși a actului filozofic. Pentru a o preciza, Gabriel Liiceanu încearcă să răspundă la alte câteva întrebări: Cât timp se poate sta pe gânduri? Ce înseamnă a gândi ceva până la capăt, dar și a asuma până la capăt ceea ce ai gândit? 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Cei patru pereți ai gândirii (I) - Gabriel Liiceanu, „Nebunia de a gândi cu mintea ta”)

imaginea utilizatorului Adrian Ciubotaru

Calitatea unui gânditor se vede după felul în care știe să-și facă rezumatul ideilor. L-am putea parafraza pe Boileau: „Ce qui se conçoit bien se conclut clairement”, căci nu poți rezuma bine și cu atât mai mult convingător un argument prost elaborat, un gând neterminat sau confuz, o judecată lacunară.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Canon de citire (Umberto Eco, Scrieri despre gândirea medievală)

imaginea utilizatorului Adrian Ciubotaru

Evul Mediu cultural a fost pasiunea de o viață, dar și una dintre temele predilecte de cercetare ale lui Umberto Eco. Ca și alți contemporani ai săi, celebrul autor italian a înțeles că unele discipline filologice ar putea supraviețui numai dacă revin și revalorizează această perioadă, catalogată de pozitivistul veac XIX drept epocă obscură, depășită și, în linii mari, irelevantă a istoriei și culturii occidentale. 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Dan Alexe și România profundă

imaginea utilizatorului Adrian Ciubotaru

Viața lui Dan Alexe este o carte în sine. Sau un film. Deși te aștepți să ai de-a face cu un tip serios și cuminte, dată fiind vocația sa de lingvist, Dan Alexe este mai curând eroul unei cărți de aventuri. De asemenea, deși pasiunea sa e filmul documentar, datele experienței urzesc mai curând trama unui film de acțiune.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Nunc est bibendum! (Roger Scruton, Beau deci exist. O călătorie filozofică în lumea vinurilor)

imaginea utilizatorului Adrian Ciubotaru

I-am admirat întotdeauna pe bețivii de geniu. Deoarece nu am crezut și nu cred că poți crea ceva sub influența alcoolului, aceștia mi-au părut nu atât excepția de la regulă, cât instrumentele alese de Providență pentru a ne comunica și delecta cu ceva ce nu am putea obține pe alte căi decât deconectați cu desăvârșire de la rațiune și lăsați în voia simțurilor excitate și a nesăbuinței.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Vacanța în irealitate (Mario Vargas Llosa, Civilizația spectacolului)

imaginea utilizatorului Adrian Ciubotaru

Civilizația spectacolului de Mario Vargas Llosa este o reflecție asupra culturii contemporane. Conștient de numărul mare de cărți la acest subiect, un număr tot mai impunător pe măsură ce cultura, „în sensul tradițional al cuvântului, e în prezent pe cale să dispară”, nobeliatul peruan afirmă că nu face decât o „mărturie despre metamorfozele suferite de cultură” așa cum le-a perceput pe durata întregii sale vieți.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Schismele culturii (Alain Finkielkraut, Înfrângerea gândirii)

imaginea utilizatorului Adrian Ciubotaru

Criza culturii occidentale e un subiect de dezbatere vechi. Spiritul critic însuși al Occidentului derivă nemijlocit din conștiința acestei crize, reale sau imaginare: primul reflex critic ia naștere în clipa în care omul european devine conștient de tensiunile și clivajele din interiorul modelelor sale culturale.