Între 16-29 septembrie 2019, la Chișinău a avut loc Reuniunea Teatrelor Naționale Românești, ediția a V-a. Un eveniment de anvergură, la care au participat mai multe trupe de prestigiu: Teatrul Naţional „I.L. Caragiale”, Bucureşti; Teatrul Naţional „Marin Sorescu”, Craiova; Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Iaşi; Teatrul Naţional „Radu Stanca”, Sibiu; Teatrul Național Târgu Mureș (cu ambele trupe, română și maghiară); Teatrul Național „Strija”, Serbia; Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Bălți; Teatrul „B. P. Hasdeu”, Cahul; Centrul de Arte „Coliseum”, Chișinău; Teatrul Naţional Radiofonic, București; Teatrul la microfon (Radio Moldova 1). Un recital poetic extraordinar a susținut Constantin Chiriac, intitulat „Domnule și frate Eminescu”, conceput ca un dialog între Mihai Eminescu și Ion Creangă.
Festivalul, organizat de Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chișinău, a fost susținut de Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale al României, Institutului Cultural Român din București şi ICR „Mihai Eminescu” din Chişinău, Primăria Municipiului Chișinău și realizat grație proiectului Europa Creativă.
În cele două săptămâni de festival publicul basarabean a putut viziona spectacole diverse ca tematică și montări regizorale inedite. Câteva dintre cele mai incitante: „Dosarele Siberiei” (regie Petru Hadârcă, Chișinău), „Balul” (Radu Alexandru Nica, Sibiu), „Perfect compus” (Alexandra Badea, Sibiu), „Karamazovii” (Máhr Ágnes, Târgu Mureș), „Adolescentul din dubă cu sentimente de unică folosință” (Iulian Ursulescu, Teatrul Național „Strija”, Serbia); două spectacole de Radu Afrim – „Beție” și „Dansul Delhi”; „Noii infractori”(Ion Caramitru, București).
Festivalul a pus în evidență o idee de mult asumată de oamenii de cultură: teatrul, arta scenică unește oamenii, aruncă poduri peste Prut, pune în valoare o identitate și o aspirație națională comună – românească și europeană deopotrivă –, o cauză pe care politicienii mai degrabă o exploatează în folos propriu decât o servesc.
Vom reveni în numărul următor al Contrafortului cu o cronică mai amplă a Reuniunii Teatrelor Naționale românești, ediția 2019.
Sergiu VLAS