Parteneri

Premiile USM pe anul 2011

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Premiile USM pe anul 2011

Vineri, 15 iunie, a avut loc Gala decernării premiilor Uniunii Scriitorilor din Moldova pe anul 2011. Juriul, compus din Ana Bantoş (preşedinte), Alexandru Burlacu, Nicolae Rusu, Dumitru Apetri, Lucia Ţurcanu, Vlad Pohilă şi Tudor Palladi, a decis în ultima sa şedinţă, ţinută în aceeaşi zi, lista câştigătorilor.
 
Premiile Juriului USM
 
Poezie: Nicolae Leahu, Alungarea muzelor din cetate. Editura Cartier;
Proză: Emilian Galaicu-Păun, Ţesut viu. 10X10. Editura Cartier;
Critică literară, Eseu: Vitalie Răileanu, Cerc în labirint. Editura Profesional Service;
Literatură pentru Copii: Nicolae Popa, Balcoane cu elefanţi. Editura Prut Internaţional;
Publicistică: Efim Tarlapan, Scriitorul întrebat, Editura Labirint;
Traduceri: Leo Butnaru, Avangarda. Jertfa gulagului (Editura Fundaţiei Culturale Poezia, Iaşi) şi Avangarda rusă. Dramaturgie, Fundaţia „Camil Peterescu”/„Cheiron”, Bucureşti;
Jurnal, Memorii, Scrisori: Aureliu Busuioc, În căutarea pierderii de timp. Editura Prut Internaţional;
Debut: Marcel Gherman, Cartea viselor. Editura ARC;
 
Premii speciale:
Dumitru Matcovschi,  Amarele confesiuni;
Oleg Serebrian, Cântecul mării;
Nicolae Fabian, Din Eternitate întru Eternitate.
 
* * *
 
Premiile Consiliului USM
 
Ion Ciocanu - Opera Omnia;
Anatol Ciocanu - Premiul de Excelenţă;
Lucreţia Bârlădeanu, Andrei BuracRelaţii culturale.
 
Premiu special: Editura „Silvius-Libris” (director scriitoarea Silvia Ursachi).
 
USM a acordat, de asemenea, burse de creaţie anuale pentru Haralambie Moraru, Iulian Ciocan, Călina Trifan şi Boris Schiţco. Valoarea unei burse:  24 000 mii de lei. Din Comisia ad-hoc a Uniunii Scriitorilor au făcut parte: Nicolae Spătaru, Grigore Chiper, Dumitru Apetri, Nicolae Rusu, Vladimir Beş­leagă.
 
* * *
Comentariul redacției:
Uniunea Scriitorilor a căutat să respecte şi în 2012 scenariul acordării premiilor literare, eveniment pe care l-a inaugurat anul trecut sub forma unei Gale de prestigiu, desfăşurată în Sala Mare a Casei Scriitorilor, redevenită cumva prietenos-familiară, după ce a stat mai mulţi ani încuiată de vechea conducere (de parcă s-ar fi păzit un tezaur... un tezaur de igrasie!). A fost o serată pigmentată cu interludiile muzicale ale formaţiei Trigon (prilej cu care Anatol Ştefăneţ şi-a demonstrat din nou măiestria de violonist), dar şi cu destule discursuri lungi, stufoase, exasperante, ale celor care au rostit elogii la adresa premianţilor. Dincolo de acest regretabil detaliu (ce ar fi putut fi administrat cu mai multă rigoare şi vigilenţă), organizatorii Galei, în frunte cu Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, merită felicitaţi pentru imaginaţie şi continuitate, dar şi pentru capacitatea de a susţine premiile literare ale USM (şi, respectiv, bursele de creaţie) din acest an printr-o acoperire financiară substanţială. Excelenta relaţie ce pare să se fi înfiripat între conducerea USM şi Guvernul Republicii Moldova (sau doar PLDM?) – sponsorul principal al premiilor literare pe 2011 – a fost confirmată de prezenţa în sală a premierului Vlad Filat, care a dăruit Uniunii Scriitorilor un autoturism marca „Fiat” (nu... „Filat”, cum a glumit premierul), o maşină – s-a spus – atât de necesară deplasărilor în teritoriu ale scriitorilor, chiar dacă mai potrivit ar fi fost un microbuz (dar, vorba ceea, calul de dar...). Arcadie Suceveanu a obţinut promisiunea premierului pentru reparaţia Sălii Mari a Casei Scriitorilor – locul legendarelor noastre reuniuni anticomuniste de la începutul anilor ’90. Să vedem dacă acest lucru se va întâmpla...
Dintre oficialităţi la Gală au mai participat: Marius Lazurca, ambasadorul României, Chiril Lucinschi, preşedintele Comisiei Parlamentare pentru Cultură, Sergiu Palihovici, reprezentantul guvernului în municipiul Chişinău, şi Leonid Bujor, consilierul primului-ministru. A lipsit primarul Dorin Chirtoacă, cel care, anul trecut, aflat în plină bătălie pentru un nou mandat, a ţinut să fie printre scriitori şi chiar a avut, pe scenă, vorbind despre creaţia lui Dumitru Matcovschi,  „deambulări” de critic literar.
Am dori să credem că sprijinul financiar oferit de premierul Vlad Filat Uniunii Scrii­torilor demonstrează respectul factorului politic faţă de rolul oamenilor de litere, după o lungă perioadă de dispreţ şi ostilitate a regimului Voronin. În acelaşi timp, o guvernare declarat pro-europeană, devotată valorilor democratice, s-ar cuveni să aprecieze şi criticile/„cârtelile” intelectualilor, nu doar mulţumirile din partea conducerii USM, să nu considere această firească recunoştinţă un „cec în alb”, o arvună electorală, pentru că atunci nu vom progresa deloc. Puterea nu se poate dispensa de criticile oneste ale intelectualilor, de intervenţiile lor corectoare. Până la urmă, cea mai bună dovadă de respect pe care guvernanţii ar aduce-o culturii şi slujitorilor ei – pe lângă recompensele băneşti şi „cadourile mecanizate”, necesare şi ele – este să ţină cont de opinia oamenilor de creaţie, întrucât reforma, europenizarea ne priveşte pe toţi.
Despre premiile acordate de Juriul USM nu avem prea multe de spus. În general, au fost remarcaţi autori valoroşi, ale căror cărţi nu au trecut neobservate de marele public şi de presa literară. Credem, totuşi, că la „Critică literară, Eseu” merita să fi fost gratulat şi volumul Capcanele identităţii de Tamara Cărăuş – o pasionantă radiografie a unei odisei universitare în Occident şi, totodată, o raportare curajoasă faţă de comandamentele naţionale, confruntate cu provocările (şi paradoxurile) lumii moderne... O altă decizie discutabilă a fost „premiul special” decernat lui Oleg Serebrian pentru romanul Cântecul mării. Oleg Serebrian este un autor cunoscut (facem abstracţie de cariera sa politică), un cercetător care s-a afirmat, este adevărat, în alte domenii – Istorie şi Studii Politice –, cu volume apreciate de comunitatea academică. Cântecul mării este un roman bun, surprinzător de bun pentru multă lume, şi se pare că această apariţie insolită a pus în dificultate Juriul. „Premiul special”, acordat lui Serebrian, sugerează mai degrabă o recompensă stângace, o soluţie de avarie.
O altă eroare de strategie (trădând, din nou, un spirit provincial greu de escamotat) a fost „kilometrica” listă de nominalizări decisă de Juriu. După ce practica nominalizărilor a fost, la capătul unor lungi ezitări, adoptată şi de breasla scriitorilor basarabeni, iată că aglomerarea acestei liste cu câte 6-7 titluri pe gen (de parcă am avea în Basarabia un „Eldorado” al talentelor literare!) tinde să-i anuleze complet semnificaţia. Nominalizările reprezintă o detaşare, în sine onorantă, a celor mai bune titluri ale anului. Cărţile incluse în acest pluton de elită se consideră cărţi competitive, cărţi premiabile, de care nu ar trebui să ne fie ruşine. Or, nu a fost cazul acum! Felul tipic basarabean de a vrea să împaci „capra şi varza”, de a oferi satisfacţie tuturor grupărilor şi „prietenilor”, aplatizează valoarea, compromite şi aruncă în derizoriu însuşi principiul selecţiei.
Pentru a nu se repeta acest penibil negoţ al unor subiectivităţi timorate, ar trebui desemnat – exact ca la Bucureşti – un juriu literar permanent al USM, ales pe un termen de 3-4 ani, alcătuit din critici literari profesionişti, care să-şi asume cu seriozitate evaluarea celor mai bune apariţii editoriale.
Un premiu al Uniunii Scriitorilor ar trebui să consacre un autor, nu să-i încurajeze elanurile grafomane.
 
Contrafort