În cadrul programului rezervat Centenarului Marii Uniri, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române, a organizat pe data de 30 august, la Galeria La Rond din spatele statuii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, vernisajul expoziției „Scriitori români în și despre război”. O expoziție impresionantă, formată din 24 de panouri cu fotografii, pagini de corespondență, memorii, jurnale, obiecte de colecție ale scriitorilor români participanți la Primul Război Mondial.
La inaugurarea expoziției au vorbit personalități culturale și istorici din Basarabia și România. Acad. Valeriu Matei, scriitor, director al ICR „Mihai Eminescu” la Chișinău, a făcut o amplă prezentare a expoziției, amintind câteva nume de scriitori care au participat la marea conflagrație, cu arma în mâini sau ca reporteri de front, între care și câțiva basarabeni. O figură aparte în această galerie de nume este Regina Maria, „regina-soldat”, „regina-soră de caritate”. Jurnalele sale reprezintă o mărturie emoționantă despre faptele de arme ale ostașilor români, dar și despre marea suferință din spatele lor.
Andrei Novac, directorul Centrului Cărții – departament al Institutului Cultural Român de la București –, a vorbit despre nevoia de a spori prezența cărții românești în Basarabia, ca factor de coagulare a spiritului național.
Acad. Mihai Cimpoi s-a referit la basarabenii participanți la cel de-al Doilea Război Mondial, între ei și câțiva scriitori care au luptat pe ambele fronturi, în armata română, în timpul campaniei din Est, și în armata sovietică. Se cunosc cazuri când, aflați față în față, basarabenii de-o parte și alta a liniei frontului au tras în aer, pentru a nu-și răni sau omorî frații. Au fost evocați Alexei Marinat, Dionisie Tanasoglu, Pavel Starostin, Vladimir Belistov.
Au mai luat cuvântul Nicolae Brînzea, director general al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, și Ioan Cristescu, directorul Muzeului Literaturii Române din București. Acesta din urmă a amintit o cifră care spune multe despre patriotismul înaintașilor noștri: 143 de scriitori și jurnaliști români participanți la Primul Război Mondial, între ei și Emil Rebreanu, fratele lui Liviu Rebreanu, el însuși cu har literar, așa cum o denotă corespondența pe care a purtat-o cu rudele și prietenii săi.
* * *
Scriitori basarabeni, participanți la Marele Război, 1914-1918, prezentați în expoziție.
 Ion Buzdugan (1887-1967). Mobilizat ca ofițer în armata rusă, în 1915, ajunge în 1916 pe frontul din Moldova, unde cunoaște pe mulți dintre intelectualii de seamă ai României: Alexandru Vlahuță, Nicolae Iorga, Barbu Delavrancea, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic ș.a. În 1916, pe front, îl salvează de la moarte pe tânărul Camil Petrescu, scoțându-l de sub o movilă de pământ iscată de explozia unui obuz, și îl ajută pe Perpessicius, rănit grav la mâna dreaptă, ambii devenindu-i, din aceste momente, buni prieteni. În 1917 deconspiră planul sinistru urzit de grupările bolșevice care controlau Sovietul corpului de armată rusă de la Socola – asasinarea regelui Ferdinand și a membrilor Guvernului României și instaurarea unei republici bolșevice la Iași.
Alexei Mateevici (1888-1917). Este înrolat în 1915 ca preot militar pe frontul din Galiția, iar în 1916 trece pe cel românesc, în Moldova, unde se îmbolnăvește de tifos exantematic. Moare la Chișinău în august 1917, la o lună după ce scrisese și publicase poezia-manifest Limba noastră.
Simion Murafa (1887-1917). Participă la război ca șef de echipă sanitară pe frontul românesc. Tot atunci îi cunoaște, la Fălticeni, pe Mihail Sadoveanu și, la București, pe Octavian Goga și Onisifor Ghibu. În 1917 publică broșura Cine-s moldovenii. Din istoria neamului.
* * *
Expoziția va putea fi vizitată până pe data de 30 septembrie 2018.
Vitalie STELEA