Catedra „Eugenio Coseriu” în Argentina
 
Între 10 și 11 august a. c. la Universitatea Națională din Cordoba, Argentina, a avut loc festivitatea de inaugurare a Catedrei de studii umanistice „Eugenio Coseriu”, la care au participat oameni de cultură, studenți, profesori, academicieni din mai multe țări latinoamericane. Vorbitorii – printre care Elena Pérez, decana Facultății de Litere a Universității, Alfredo Matus Olivier, președintele Academiei din Chile, Adolfo Elizaincín, președintele Academiei din Uruguay, ș. a. – au menționat că E. Coșeriu a fost o personalitate marcantă a lingvisticii secolului XX. Având o viziune amplă asupra istoriei gândirii lingvistice și cunoscând întreaga tradiție filosofică occidentală, el a explorat noi frontiere de cercetare și a dus studiul limbajului până la ultimele sale limite. În consecință, a elaborat edificiul teoretic al unei lingvistici integrale – care cuprinde în câmpul de cercetare nu doar dimensiunea sincronică a limbilor (privilegiată de structuraliști), dar și celelalte dimensiuni ale limbajului și ale textelor. Or, o articulare atât de coerentă a planurilor limbajului și o viziune a ansamblului atât de cuprinzătoare ar fi fost suficiente ele singure, arată exegeții săi, să explice aprecierea de care se bucură. Trebuie să ținem cont însă și de personalitatea sa culturală, de forța sa intelectuală, de care vorbea Tullio De Mauro, de capacitatea sa permanentă de a crea, oriunde s-ar fi stabilit, „noi trasee de cercetare, formând noi discipoli și cultivându-le marea sa pasiune pentru lingvistică”1.
În continuare, Magdalena Viramonte de Ávalos, coordonatoarea Catedrei „Eugenio Coseriu”, a subliniat faptul că doctrina lingvistică a savantului nostru constituie un fundament teoretic viguros pe care cercetătorii actuali își pot construi propriile investigații, deoarece ea oferă acestora o bază conceptuală solidă și un suport metodologic adecvat. În ce privește colaborarea lui E. Coșeriu cu Universitatea din Cordoba, lingvistul nostru i-a fost în repetate rânduri oaspete de onoare: a participat la diverse congrese, a ținut prelegeri și conferințe cu diferite ocazii. În semn de apreciere, Universitatea din Cordoba i-a acordat, în 1987, titlul de doctor honoris causa.
Colocviul științific care a urmat apoi a fost susținut în totalitate de către studenții Universității din Cordoba. Pornind de la ideea că pentru a asigura continuitate unei teorii cel mai indicat este să o faci cunoscută celor tineri, profesorii cordobezi le-au transmis ștafeta reprezentanților noii generații de lingviști – actualii studenți de la Litere. Ei le-au sugerat teme și subiecte coșeriene, le-au dat bibliografie și i-au îndemnat să exploreze aspecte inedite ale teoriei, să o aplice la eșantioane de fapte lingvistice actuale. Proiectul, coordonat de profesoarele Nelly Rueda și Silvina Roncaglia, dar în care s-au implicat și alți profesori, buni cunoscători ai teoriei lui Coșeriu, a avut ca obiectiv să-i orienteze pe studenți spre cercetare, să-i determine să descopere întregul potențial teoretic al lingvisticii lui E. Coșeriu. Important este că efortul hermeneutic – lectura unor texte coșeriene, selecția, exegeza și aplicarea teoriei la descrierea faptelor de limbă – pe care aceștia l-au făcut de-a lungul întregului an universitar a dat roade bogate. Astfel, luând ca reper lingvistica integrală, ei au aplicat-o în varii domenii: studii interdisciplinare ale limbajului, traductologie, tehnici de comprehensiune textuală, descrierea limbilor istorice, variația limbii spaniole contemporane, tradiții discursive, tipologie textuală etc.
Ca un laitmotiv al lucrărilor pe care acești studenți le-au prezentat pe suport audiovizual (sub forma power point) publicului întrunit la festivitatea de inaugurare a fost ideea că teoria lui E. Coșeriu continuă să fie „mai vie” ca niciodată. Chiar și atunci când îți propui să descrii constituirea unor tradiții discursive de ultimă oră – cum ar fi varietatea textuală din mediul on-line – lingvistica integrală poate fi de un real folos. În acest sens, teoria lui Coșeriu oferă un corpus viguros de doctrină, un fundament conceptual temeinic, un set de concepte teoretice operabile, un model coerent de descriere lingvistică și o extraordinară capacitate aplicativă.
 
 
Catedra „Eugenio Coseriu” în Uruguay
 
Anul trecut, în zilele de 10 – 11 august, la Universitatea din Montevideo, Uruguay, a avut loc inaugurarea primei Catedre de studii umanistice „Eugenio Coseriu”. Evenimentul s-a desfășurat sub egida a trei Universități – Universidad de la Republica din Montevideo, Universidad de Chile din Santiago de Chile și Universidad Nacional din Córdoba, Argentina – , fiind patronat de Adolfo Elizaincín, președintele Academiei din Uruguay. În realitate, inițiativa datează din 2015, atunci când reprezentanți ai trei academii de științe – din Uruguay, Chile și Argentina – au decis să creeze, în memoria marelui nostru compatriot, o serie de catedre E. Coșeriu, care, toate împreună, să depună mărturie despre actualitatea teoriei sale lingvistice și să o promoveze în continuare.
În alocuțiunea de deschidere, Adolfo Elizaincín a afirmat că E. Coșeriu, „considerat unul dintre cei mai importanți lingviști ai lumii”, și-a început activitatea didactică la Universitatea din Montevideo, unde a creat o școală de lingvistică și a pus bazele teoriei sale științifice. E suficient să menționăm studii precum Sistema, norma y habla, Forma y sustancia en los sonidos del lenguaje, Determinación y entorno, El plural de los nombres propios, La creación metaforica en el lenguaje, Sincronía, diacronía e historía pentru a circumscrie anvergura sa științifică din perioada de la Montevideo. Adolfo Elizaincín a mai spus, de asemenea, că prin activitatea sa febrilă din acei ani savantul născut la Mihăileni, jud. Bălți, actuala Republică Moldova, a introdus Centrul de la Montevideo pe harta studiilor filologice din lume, deoarece înainte de venirea sa în Uruguay, lingvistica reprezenta o preocupare de amatori. E adevărat că și Republica Uruguay i-a acordat lui Coșeriu cetățenie – în 1951, când a sosit acolo, era apatrid –, pe care, în semn de recunoștință, el a păstrat-o toată viața.
Alfredo Matus Olivier, președintele Academiei din Chile, a menționat că Eugeniu Coșeriu a fost o personalitate impresionantă, atât în domeniul lingvisticii limbilor – vorbea și știa enorm de multe limbi, în jur de 40! –, cât și în domeniul filosofiei limbajului, întrucât a trasat, pentru prima dată, în mod coerent și explicit, fundamentele epistemologice ale științei lingvistice. Totodată, era foarte exigent cu elevii lui, cu cei din jurul său, dar și cu el însuși.
Luată în ansamblu, perioada de la Montevideo, 1951-1963, înseamnă pentru biografia intelectuală a lui Coșeriu tot atâția ani de muncă asiduă, constructivă și prodigioasă, care au pus bazele a ceea ce astăzi se numește lingvistică integrală și, prin aceasta, l-au făcut celebru pe întregul mapamond. Marile sale opere din acei ani sunt, în esență, studii în care dezvoltă concepția lui F. de Saussure, una din sintagmele preferate ale lui Coșeriu fiind «los alcances y los limites» – realizările și limitele structuralismului. Adoptând o poziție «simpatetică» (în care încercăm să înțelegem din interior un edificiu de gândire), el și-a asumat sarcina de a semnala ceea ce se realizase în lingvistică până atunci, să arate limitele abordării structuraliste și să propună o știință a limbajului care să meargă mai departe de descrierea sistemelor lingvistice. „În anii 1950, în splendida epocă din Montevideo, Coșeriu construiește un edificiu care tocmai asta încearcă: să depășească limitele autoimpuse de lingvistica modernă”
(J. Kabatek)2, dar să introducă totodată creativitatea în limbaj și, prin aceasta, dimensiunea diacronică a limbilor istorice.
Cu ocazia inaugurării Catedrei Coseriu, la Universitatea din Montevideo s-a desfășurat și un colocviu omagial la care au participat lingviști din opt țări: Elveția, Germania, Franța, Brazilia, Argentina, Chile, România și Uruguay. În calitate de protagoniști ai colocviului, adică cei care au ținut conferințe în plen, au fost Johannes Kabatek (Universitatea din Zürich, Elveția), Coșeriu, Montevideo și lingvistica sec. XX, Angela Schrott (Universitatea din Kassel, Germania) cu prelegerea Tradițiile discursive ca bază pentru o lingvistică a culturii, Magdalena Viramonte de Avalos (Universitatea din Cordoba, Argentina) și Alfredo Matus Olivier (Universitatea din Chile) cu prelegerea Vorbind cu E. Coșeriu. Un dialog inedit, Andrés de Azevedo (Universitatea din Montevideo), Tradiție și noutate în lectura coșeriană a lui Saussure, Cristina Altman (Universitatea din São Paulo, Brazilia), Eugeniu Coșeriu și lingvistica braziliană, și Brenda Laca (Universitatea Paris VIII, Franța), Tradiție și noutate în sistemul verbal romanic.
De menționat că în public s-au aflat foste studente și foști studenți de-ai lui E. Coșeriu, care, cu emoție, au evocat anii lor de ucenicie cu Profesorul care avea să le marcheze traiectoria intelectuală și umană și să le cultive totodată dragostea pentru studiul filologic.
Masa rotundă cu tema Hispanicum est, non legitur. Receptarea operei lui
E. Coșeriu, coordonată de A. Elizaincín,
la care au participat M. V. de Ávalos,
A. Matus, J. Kabatek, B. Laca, C. Altman și subsemnata, a scos în evidență faptul că teoria lingvistică a lui Eugeniu Coșeriu este cunoscută și apreciată astăzi în multe țări ale lumii.
 
 
Actualitatea operei lui Eugeniu Coșeriu
 
Cu acest titlu s-a desfășurat, între 2-4 august 2017, la Lima, Peru, cel de-al VI-lea Congres Internațional „Eugenio Coseriu”. Demarat în 2007 în Franța, la Universitatea din Aix en Provence, Congresul Internațional E. Coseriu sau Linguistica Coseriana s-a ținut periodic, o dată la doi ani, la mai multe universități europene. Începând cu anul trecut, tradiția acestor Congrese s-a extins și în America de Sud. Deloc întâmplător, dat fiind că anume acolo, în îndepărtatul an 1951, E. Coșeriu și-a început activitatea sa didactică și științifică. Devenind profesor de lingvistică indo-europeană, de lingvistică generală și romanică la Universitatea din Montevideo, el a ajuns foarte repede să fie cunoscut în țările vecine și să fie invitat cu prelegeri la mai multe universități latinoamericane. Chiar și după ce s-a transferat la Universitatea din Tübingen, în 1963, a continuat să colaboreze cu colegii săi hispanici, fiind invitat periodic să țină conferințe la universitățile de acolo, iar printre doctoranzii săi mulți erau originari din țările Americii de Sud. De alt­fel, Universidad del Pacifico și Pontificia Universidad Catolica del Peru, cele două instituții de învățământ superior din Lima care au organizat al VI-lea Congres Coseriu, l-au avut ca visiting profesor în anii ’90 ai secolului trecut.
Intitulat sugestiv Actualitatea operei lui Eugeniu Coșeriu: vorbire/limbaj, estetică și receptare în America Latină, congresul a reușit să reunească sub același numitor comun lingviști, traducători, doctoranzi, universitari din mai multe țări și de pe mai multe continente: Canada, SUA, Mexic, Peru, Argentina, Uruguay, Brazilia, Japonia, Spania, Franța, Elveția, Germania și România.
În circulara pe care organizatorii au expediat-o cu un an înainte pe la diverse universități din lume, se afirma că „în lingvistica sec. XX Eugeniu Coșeriu a fost un personaj excepțional, poate ultimul care, prin faptul că întreaga sa viață s-a dedicat științei limbajului, a reușit să stăpânească toate domeniile tematice – atât pe cele centrale, cât și pe cele marginale – ale lingvisticii teoretice în ansamblu, precum și un mare număr de filologii particulare”3.
Din punct de vedere teoretic, opera lui E. Coșeriu s-a situat în avangarda științei noastre, devansând în multe privințe știința limbajului de la vremea respectivă. Or, tocmai acest fapt a determinat receptarea actuală a operei coșeriene și a configurat căile pe care le-au urmat textele sale, de la cercul său apropiat de discipoli până la cei mai îndepărtați elevi ai săi, de la centre universitare în care el a predat sau a ținut prelegeri până la spații culturale mai puțin familiarizate cu fundamentele doctrinei sale lingvistice.
Multe din conceptele sale teoretice fac parte astăzi din cultura generală a lingvisticii, iar cunoașterea îndeaproape a acestora a provocat adeseori uitarea faptului că ele provin de la Coșeriu și, ceea ce e și mai important, că ele se inserează într-un edificiu teoretic complex, numit trihotomia planurilor limbajului – modelul analitic și metodologic al lingvisticii integrale. Teoria lui E. Coșeriu, denumită și lingvistică integrală, e cunoscută astăzi în lume anume prin ierarhizarea coerentă a planurilor limbajului, a distincțiilor metodologice și conceptuale stabilite și definite cu acribie de către autor. Cu toate acestea, constatau organizatorii, chiar dacă e relativ cunoscută în lume, lingvistica lui
E. Coșeriu nu a dobândit încă recunoaș­terea pe care ar merita-o pe deplin datorită amplitudinii, profunzimii și coerenței sale. Pe cale de consecință, congresul își propunea să suplinească aceste goluri. Nu întâmplător, organizatorii invitau cercetătorii să revină la gândirea lui Coșeriu, să ofere valorizări teoretice și empirice pe marginea acesteia și să traseze căi viitoare de investigație. Ca linii tematice de dezbatere, organizatorii sugerau aspecte care la congresele anterioare dedicate lui Coșeriu au fost mai puțin explorate, cum ar fi filosofia, literatura și, în mod special, abordările sale din domeniul esteticii.
Conferințele în plen care au vertebrat și au orientat dezbaterile au fost: Eugenio Coseriu: Lingüística y Filosofía (Araceli López Serena, Universitatea din Sevilla, Spania), Sub specie pulchritudinis: la génesis poética de la teoría del lenguaje de Eugenio Coseriu (Jorge Wiesse Rebagliati, Carlos Garatea Grau, Universitatea Catolică din Peru), Años de aprendizaje de Eugenio Coseriu en Montevideo (Adolfo Elizaincín, Universitatea din Montevideo, Uruguay) și Decir las cosas como son: sobre la actualidad y el futuro del pensamiento de Eugenio Coseriu (Óscar Loureda Lamas, Universitatea din Heidelberg, Germania).
Lucrările propriu-zise prezentate în cadrul congresului au abordat o gamă foarte variată de aspecte, fiind structurate în mai multe secțiuni tematice: Presente y futuro de las ideas lingüísticas de Coseriu (Prezentul și viitorul ideilor lui Coșeriu), Sistema y norma lingüisticos: Coseriu y otros (Sistemul și norma lingvistică: Coșeriu și alții), Nuevos desarrollos de las ideas lingüísticas coserianas (Noi dezvoltări ale ideilor lingvistice coșeriene), Coseriu y la Lingüística del texto (Coșeriu și lingvistica textului), Traductología: perspectivas coserianas (Traductologie: perspective coșeriene), Estilística y poesía: elaboraciones postcoserianas (Stilistică și poezie: elaborări postcoșeriene), Coseriu y la superación de las dicotomías (Coșeriu și depășirea dihotomiilor), Herramientas del texto y de las lenguas: aplicaciones concretas de distinciones coserianas (Instrumente ale textului și ale limbilor: aplicarea concretă a distincțiilor coșeriene), Conceptualizaciones pragmáticas y filosóficas: Coseriu y otros (Conceptualizări pragmatice și filosofice: Coșeriu și alții).
În ultima zi a congresului a avut loc ceremonia de decernare a titlului de doctor honoris causa (titlu pe care îl avea și
E. Coșeriu) al Universității Pacificului profesorului Óscar Loureda Lamas, prorector al Universității din Heidelberg, care în discursul său de recepție a vorbit despre importanța și valoarea inestimabilă a lingvisticii integrale pentru vremurile noastre. Totodată, s-a referit la modul cum l-a cunoscut pe Eugeniu Coșeriu și la rolul pe care profesorul de la Tübingen l-a avut apoi în evoluția carierei sale universitare. În final, și-a exprimat certitudinea că teoria lui E. Coșeriu are un mare viitor, deoarece reprezintă un model etern pentru lingviștii de pretutindeni.
Toți acești participanți, prin implicarea lor directă în posteritatea lui Coșeriu, precum și studenții și doctoranzii care au asistat la lucrările congresului au depus mărturie despre perenitatea concepției lui Coșeriu, demonstrând importanța acesteia pentru lingvistica actuală.
În concluzie, manifestările științifice din Argentina, Uruguay și Peru care l-au avut în centrul atenției pe Eugeniu Coșeriu arată faptul că mulți cercetători și lingviști îi apreciază opera și cred în actualitatea gândirii marelui lingvist născut în Basarabia.
 
____________
1 A se vedea în acest sens interviul nostru cu Prof. Vincenzo Orioles, Eugeniu Coşeriu a avut o viziune europeană asupra lingvisticii. Eugenia Bojoga în dialog cu Vincenzo Orioles, în „Limba română”, nr. 5-6 (215-216), 2013, p. 125-134.
2 Alte amănunte cu privire la acest interval din biografia lui Coșeriu sunt de găsit la J. Kabatek, Eugenio Coseriu en Montevideo: reconstrucción de una época, în Revista de la Academia Nacional de Letras. Montevideo – Uruguay, nr. 13, 2017, p. 7-23.
3 A se consulta și pagina web a Congresului:
http://congresointernacionalcoseriu.up.edu.pe/congreso-internacional/
sau https://bit.ly/2z4R97O
 
Pagini îngrijite de Aleutina SARAGIA