Între 16 și 18 iunie a. c., la Universitatea din Zürich (Elveția), a avut loc cel de-al VIII-lea Congres Internațional dedicat lui Eugeniu Coșeriu: Coseriu’s Linguistics. Origin and Actuality (Lingvistica lui Coșeriu. Origine și Actualitate). Desfășurat online, pe platforma Zoom, dar și prezențial, acest eveniment a inaugurat anul Centenar Coșeriu, întrucât celebrul nostru compatriot urmează să fie sărbătorit pe parcursul întregului an prin colocvii, comemorări, școli de vară, lansări de carte și în alte țări, cum ar fi: Italia, România, Spania, R. Moldova, Argentina, Uruguay, Chile. Putem spune din capul locului că, pentru lingviștii care cunosc și apreciază opera coșeriană, manifestarea științifică de la Zürich a fost o primă întâlnire de zile mari, un spațiu de dezbateri constructive și de cunoaștere reciprocă.
Congresul a fost organizat de Prof. Dr. Johannes Kabatek, șeful Catedrei de lingvistică romanică de la Universitatea din Zürich, și de echipa sa de colaboratori – Yoselin Pestana, Manuela Crivelli, Dominik Martinez și Cristina Bleorțu – în cadrul proiectului „Über den Strukturalismus hinaus” – Briefe an Eugenio Coseriu und die Geschichte der Linguistik im 20. Jahrhundert (Dincolo de structuralism. Scrisori către Eugeniu Coşeriu şi istoria lingvisticii în secolul al XX-lea), în plină derulare la universitatea elvețiană, în colaborare cu Arhiva Coseriu de la Universitatea din Tübingen, reprezentată de Prof. Dr. Wiltrud Mihatsch.
Lucrările propriu-zise au fost structurate pe trei secțiuni, în funcție de tematica abordată. Cele trei conferințe care au inaugurat fiecare zi a congresului – 16, 17 și 18 iunie – au constituit punctul de pornire pentru discuțiile ulterioare. Prima conferință, Coserian Linguistics: Poetry – Language – Philosophy. The Acroamatic Linguistics of the 21st Century, prezentată de Jürgen Trabant (Universitatea Liberă din Berlin), s-a focalizat pe chintesența concepției lui E. Coșeriu, al cărei nucleu îl constituie productivitatea lingvistivă concretă, activitatea de vorbire ca obiect al abordării științifice. De aceea, poezia, fiind cea mai elaborată formă de activitate creatoare, nu se situează dincolo de lingvistică, ci chiar în centrul ei. În acest context, limbile trebuie să fie percepute în proprietățile lor structurale și în funcționalitatea lor. Cu siguranță, specificitatea lingvisticii coșeriene rezidă în faptul că ea se bazează pe o filosofie a limbajului de inspirație humboldtiană, care o poziționează în centrul științelor culturii. Or, aceasta ar putea rămâne în continuare ca obiectiv major al lingvisticii în sec. XXI.
A doua prelegere, Eugenio Coseriu: past, present and future, susținută de Klaas Willems (Universitatea din Gent, Belgia), a reluat anumite aspecte ale teoriei lui Coșeriu (conceptul de norma lingvistică, conceptul de semnificat și tipurile sale etc.) și le-a situat în contextul actual al disciplinei noastre, confruntându-le cu teze din psiholingvistică, semantica cognitivă și din alte orientări. K. Willems s-a referit totodată și la imperativul de a unifica terminologia lingvisticii integrale, demers indispensabil pentru traducerea adecvată a studiilor lui Coșeriu în engleză.
Cea de a treia conferință – Forma y sustancia (La dimensión epistemológica de la lingüística coseriana. A propósito de „Forma y sustancia en los sonidos del lenguaje”) –, ținută de Araceli López Serena (Universitatea din Sevilla, Spania), s-a centrat pe valența epistemologică a operei lui E. Coșeriu. Luând ca exemplu prototipic studiul său, Formă și substanță în sunetele limbajului, autoarea a evidențiat importanța distincției coșeriene între științele culturii și științele naturii și, respectiv, repercusiunile acestei distincții asupra cercetărilor actuale din lingvistică.
În ce privește comunicările pe secțiuni, acestea au abordat diverse aspecte ale teoriei lui E. Coșeriu. Unii participanți și-au însușit concepte coșeriene și le-au aplicat la cercetarea empirică, alții au reflectat asupra unor idei teoretice ale lui Coșeriu, raportându-le la starea actuală de lucruri, confruntându-le cu anumite teze din lingvistica actuală.
Printre cei care au avut prezentări pe secțiuni se numără și lingviști care au participat de-a lungul anilor și la alte manifestări științifice dedicate lui E. Coșeriu. Astfel, Vincenzo Orioles (Italia), Benjamín García-Hernández (Spania), Angela Schrott (Germania), Salvatore Claudio Sgroi (Italia) ș.a., deși nu sunt discipoli direcți ai savantului de la Tübingen, și-au însușit teoria sa lingvistică, primii doi colaborând intens cu E. Coșeriu în ultimii săi ani de viață.
 
O notă distinctă a acestei manifestări științifice o reprezintă faptul că au fost cooptați și lingviști tineri de pe alte continente, care cunosc teoria lingvistică a lui Coșeriu și o aplică în propriile lor cercetări. Astfel a fost o adevărată surpriză participarea lui Carlos Echeverría (Universitatea din Pennsylvania, SUA), a lui Mauro Alberto Mendoza Posadas (Universitatea Națională Autonomă din Mexic) și a lui Soledad Chávez Fajardo (Universitatea din Santiago de Chile), precum și a unor lingviști din Europa: Martina Ozbot (Univ. din Ljubljana, Slovenia), Aneta Stojic și Nataša Košuta (Univ. din Rijeka, Croația), Moira De Iaco (Univ. din Bari) și a altor tineri din Spania, Italia și Elveția.
O comunicare interesantă a prezentat și Sebastiŕ Moranta (Universitatea din Kassel, Germania), care de mai mulți ani se ocupă de situația sociolingvistică din R. Moldova. De data aceasta, în lucrarea sa Eugenio Coseriu entre los lingüistas de Besarabia: identidad etnolingüística (pan)rumana y argumentos de autoridad, el s-a referit la contribuția (și autoritatea) științifică a lui E. Coșeriu în promovarea identității lingvistice (pan)românești în stânga Prutului.
Remarcăm de asemenea și introducerea românei printre limbile de lucru ale congresului, ceea ce a accentuat caracterul său plurilingv. Cele două comunicări aparțin lui Dorel Fînaru (Univ. din Suceava), „Câteva considerații despre tema «Formă și substanță în poezie»”, și Irinei-Marinela Deftu (Univ. din Iași), „Aplicație a principiilor coșeriene de lingvistică a textului. O analiză comparativă a versiunilor ortodoxe ale Noului Testament în română și polonă”. Din România, au mai participat Adriana Robu, de la Univ. din Iași (The Cognitive and Emotional Frame of the Discourse), Oana Boc (Le statut des normes linguistiques dans la poésie), Cornel Vîlcu (From Husserl to Coseriu: Eidetic Intuition and Intentional Designata) și subsemnata, Eugenia Bojoga (La unidad de la lengua según Eugenio Coseriu: comparación entre el rumano y el español), cu toții de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.
Masa rotundă – Semantics, pragmatics, text linguistics – s-a concentrat asupra a trei domenii importante: semantica, pragmatica și lingvistica textului. Fiind moderată de Johannes Kabatek, i-a avut ca protagoniști pe Oscar Loureda Lamas (Universitatea din Heidelberg), care s-a referit la imperativul dezvoltării lingvisticii lui Coșeriu în mod creator (Coseriu y el discurso), pe Miguel Casas Gómez (Universitatea din Cádiz), care a pus accentul pe contribuția lui Coșeriu în domeniul semanticii lexicale, demonstrând importanța sa (Coseriu y la actualidad en los estudios de semántica), și pe Emma Tămâianu-Morita (Universitatea din Osaka, Japonia), care a meditat asupra finalității, scopului și limitelor lingvisticii coșeriene a textului (Aims, scope and limits of a Coserian text linguistics).
E. T. a abordat, din perspectivă criti­că,spațiul obiectual al acestui tip de lingvis­tică a textului și posibilele sale interferențe cu alte discipline ale textualității, în special cu semiotica textului și cu poetica. Totodată, a examinat proiectul lingvisticii coșeriene a textului ca hermeneutică a sensului pe un fundal mai larg și integral de studiu al limbajului ca activitate culturală.
Remarcăm, de asemenea, dialogul constructiv dintre Johannes Kabatek și Bernhard Hurch (Universitatea din Graz), intitulat Hugo Schuchardt und Eugenio Coseriu: Möglichkeiten digitaler (Brief-) Archive, despre arhivele digitale ale celor doi mari lingviști. B. Hurch a împărtășit din experiența sa în ce privește digitalizarea operei și a corespondenței celebrului lingvist Hugo Schuchardt (1842 – 1927)1, fost profesor la Universitatea din Graz, iar J. Kabatek s-a referit la Arhiva Eugenio Coseriu, pe care a întemeiat-o la Universitatea din Tübingen în 2005.
În cadrul congresului, au fost prezentate mai multe volume cu tematică coșeriană: Eugenio Coseriu, Wolf Dietrich, Geschichte der romanischen Sprachwissenschaft, Band 2: Von Nebrija (1492) bis Celso Cittadini (1601): Die Epoche des Humanismus. Tübingen, Narr 2020; Eugeniu Coșeriu: vocația universalității (ed. Gheorghe Popa), Chișinău, Știința, 2021; Eugenio Coseriu. Past, Present and Future (editori Klaas Willems, Cristinel Munteanu), Berlin, De Gruyter, 2021; Dincolo de structuralism. Scrisori către Eugeniu Coșeriu și istoria lingvisticii în secolul al XX-lea. Corespondența Marius Sala – Eugeniu Coșeriu (ediție de J. Kabatek și C. Bleorțu), București, Editura Academiei Române, 2021 ș.a.
Pe lângă participanții direcți care au avut comunicări și prezentări în cadrul celor trei secțiuni ale congresului, alți lingviști coșerieni au participat doar în mod „pasiv”, asistând ca „spectatori” pe Zoom sau fiind prezenți la rubrica Interviuri. De altfel, ideea de a organiza scurte interviuri cu lingviști de pretutindeni constituie cea mai mare inovație a organizatorilor acestui congres aniversar2.
Luat în ansamblu, Congresul a fost un bun prilej de a reveni la liniile de forță ale lingvisticii lui Eugeniu Coșeriu și de a-i aduce un omagiu savantului care a întemeiat Școala de la Tübingen și a elaborat cea mai consistentă teorie lingvistică din a doua jumătate a sec. XX, cu ocazia aniversării a o sută de ani de la nașterea sa (27 iulie 1921 – 27 iulie 2021).
 
Roma, 7 iulie 2021