Categorii

Parteneri

Nr. 11-12 (279-280),
noiembrie-decembrie 2018
imaginea utilizatorului Eugenia Bojoga

Reprezentant ilustru al generației care a făurit Unirea în 1918, Alexe Mateevici a militat cu toate forțele sale pentru emanciparea culturală și națională a basarabenilor. Deși nu a avut șansa să apuce acea zi istorică – se îmbolnăvește subit pe frontul de la Mărășești și moare în 24 august 1917 la doar 29 de ani! –, poate fi considerat, fără îndoială, un precursor al acesteia.

 
imaginea utilizatorului Maria Şleahtiţchi

Textul de față este pentru ultimele numere din anul 2018, moment potrivit reflecției și unui fel de bilanț asupra evenimentului central, sărbătorirea celor 100 de ani de la Unirea tuturor provinciilor românești.

 
imaginea utilizatorului Grigore Chiper

În ultimii ani s-au intensificat relaţiile literare dintre literatura română din Republica Moldova şi alte literaturi, ca dovadă servind în mod deosebit antologiile editate bilateral. În afară de antologii, au apărut şi cărţi de autor. Volumul de proză scurtă Maimuţa comandantului de campanie de Ajdar Ol, scriitor azer, face parte din acest schimb de amabilităţi.

 
imaginea utilizatorului Vitalie Ciobanu

Critic literar important și poet inconfundabil prin tonurile sale orfice, de invocație ancestrală, Andrei Țurcanu a ajuns la etapa scrierilor decisive, cu care își este dator orice exeget serios.

 
imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Poetul de azi (cel adevărat, da) intervine pe piața discursurilor doar dacă are replică. Dacă are ce să adauge sau, mai curând, ce să reproșeze lumii. Fie cu o remarcă etică, fie estetică, altfel, la ce bun efortul? Azi poetul înclină spre etic; spre mesaj (nu spre discurs); spre „adevăr” (într-o lume ipocrită, asta atestă personalitate); spre autentic (da!). Autenticitatea (și „autenticismul”) nu e un atribut exclusiv al prozei, dimpotrivă. Citeam zilele astea o sinteză despre tendințele în arta scenică.

 
imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Cel mai longeviv istoric din generația sa, Eric J. Hobsbawm (1917-2012) a devenit cu adevărat cunoscut mai ales în ultima parte a vieții (după 1990), cînd a fost tradus cam peste tot pe continent și a fost invitat să dea numeroase conferințe.

 

* * *
 
Eram moartă. Eram moartă tare de mult.
Murisem înecată în valul năvalnic al ierbii.
Roua îmi spăla trupul aproape străveziu

 

retuș
 
dar sunt și amintiri adevărate
așezate bine undeva în interior
precum mirosul butoaielor de stejar

 

extasis
 
chiar la începutul partidei alt
șah
mat: pionul
însuși

 

Vasile Gribincea: – Dragă și stimată doamnă Simona Popescu, vă propun să începem acest dialog de la un citat: „Cititorule (nu pot să zic lector amice, nici/ cititor iubit, afabil cititor,/ precum Marțial și zeci după el/ că mi-e rușine și nu vreau să crezi/ că-ți fac curte...),/ Cititorule,/ Nu știu cum să-ncep și-aș vrea/ să fi terminat cu tine deja!” – este pasajul de început al cărții Dumneavoastră

 
imaginea utilizatorului Mariana Codruţ

Lerui ler,
trece steaua pe cer
albă la faţă de ger.
 
Prin fereştile toate se uită
după darul nouă trimis

 
imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Și primul și al doilea roman au venit dintr-o zonă mai puțin așteptată, am putea zice acum, fără prea mari îndoieli, că nimic nu le-a profețit zămislirea și apariția, că au picat oarecum din senin, fără a-și fi anunțat ritos prezența.

 

viitorul trei (futur drei) este manuscrisul unui nou volum de poeme de Tim Holland. Prezentul este gândit aici cu câțiva pași înainte. Procesele, vizibile astăzi, s-au întâmplat deja.

 
imaginea utilizatorului Alex Cosmescu

O lucrare de introducere într-un domeniu poate fi necesară din mai multe motive. Primul – atunci când domeniul este perceput drept prea complex pentru un începător. Și introducerea înseamnă, atunci, o prezentare diluată a ceea ce fac „practicienii” – în speranța că această formă diluată ar putea să pregătească cititorul pentru „lucrul real” – sau cel puțin să recunoască acest „lucru real” când va avea de a face cu el.

 
imaginea utilizatorului Vasile Gârneţ

În 2018 sărbătorim Centenarul nu numai noi, românii. Și alte popoare din fostul imperiu austro-ungar sau cotropite de imperiul țarist își celebrează „Unirea”, mai exact independența, întemeierea statelor lor naționale. Este vorba de polonezi, de popoarele din Balcani (care vor forma Iugoslavia), dar și de cehi și slovaci, care au creat Cehoslovacia – o federație democratică, proclamată la 28 octombrie 2018. Primul președinte, „părintele fondator” al noului stat, a fost ilustrul om politic Tomáš G. Masaryk.

 
imaginea utilizatorului Virgil Mihaiu

Deși marcată preeminent de orientări francofile, similare celor din arealul lusitan, cultura română modernă datorează totuși enorm factorului de influență german. Nu putem trece cu vederea formația intelectuală alemanică de care au beneficiat personalități determinante pentru destinul spiritualității noastre, precum Eminescu, Maiorescu, Blaga, Ion Barbu, Tudor Vianu...

 
imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Recent l-am cunoscut pe părintele Ioan Avramescu, iconarul. M-a primit cu tot firescul de pe lume, lăsându-mi cumva sentimentul că mă aștepta de ceva vreme. Și cum am intrat, mi-a zis că vom sta la masă, că se apropie ora 12, când la el se mănâncă ciorbă. Până să pună mâncarea la încălzit, m-a întrebat dacă o vreau rece sau fierbinte. Am zis că o voi mânca așa cum e tipicul casei.

 
imaginea utilizatorului Marcel Gherman

Așa-numita ficțiune pulp, o literatură de foileton care s-a manifestat în Statele Unite în prima jumătate a secolului XX, a avut un impact considerabil asupra mass-mediei contemporane.

 

Luni, 24 septembrie, la sediul IDIS Viitorul, din Chișinău, a avut loc lansarea cărții Alinei Mungiu-Pippidi În căutarea bunei guvernări. Cum au scăpat alte țări de corupție?, Polirom, 2017. Traducere în limba română – Ioana Aneci. Volumul a apărut inițial la Cambridge University Press în 2015.

 

Dorin Duşciac: Domnule Nicolas Trifon, pentru că suntem (încă) în Anul Centenarului Marii Uniri, aș dori să începem discuţia cu o întrebare legată anume de acest subiect. Cum se vede Centenarul Marii Uniri de la Paris?

 
imaginea utilizatorului Răzvan Mihai Năstase

Într-un sat uitat de lume din munții Chinei locuitorii se văd nevoiți să își părăsească locuințele din calea secetei. Rămân pe loc doar un bătrân de 72 de ani, Xianye, și câinele lui credincios și orb. În pofida soarelui arzător, a lipsei de precipitații și a sărăciei crunte, cei doi se încăpățânează să crească un lujer de porumb în speranța că ploile se vor întoarce iar, odată cu ele, și restul sătenilor, care vor avea astfel nevoie de boabe pe care să le poată însămânța.

 

Centenarul Marii Uniri prilejuiește importante evenimente de cultură, aducând în fața publicului basarabean artiști români care au influențat prin opera lor conștiința și sensibilitatea contemporanilor, înnoind, revoluționând chiar domeniul lor de referință.

 

Revista literară, nr.10/2018, publică un grupaj de texte despre Aureliu Busuioc, de la a cărui dispariție s-au împlinit, pe 9 octombrie, șase ani. Mircea V. Ciobanu își intitulează articolul „Actualitatea după Busuioc”, remarcând autenticitatea și, evident, actualitatea operei acestuia.