Categorii

Parteneri

Nr. 5-6 (261-262),
mai-iunie 2017
imaginea utilizatorului Vitalie Ciobanu

La Chișinău partidul de guvernământ a decis să declanșeze lupta cu propaganda rusă. O spectaculoasă schimbare de agendă, în stilul consacrat de Vladimir Plahotniuc, coordonatorul majorității parlamentare. „Republica Moldova este vulnerabilă la campaniile de manipulare care vin prin intermediul posturilor rusești retransmise în Republica Moldova, a declarat el în fața jurnaliștilor. Aceste posturi ne defăimează țara. Curg o mulțime de informații false, pe care nimeni nu le poate dezminți. Volumul acestor știri este uriaș”.

 
imaginea utilizatorului Maria Şleahtiţchi

Neșansa migrației. Emigrarea basarabenilor, clandestină sau cu acte în regulă, din consecință a surpării sistemului economic și a neputinței instalării altuia funcțional într-un termen rezonabil (zece ani ar fi un termen rezonabil oare?) s-a transformat în cauză. Depopularea asumat/forțată a teritoriului dintre Prut și Nistru a pricinuit grave probleme politice, economice, demografice, morale. La capitolul demografie, ne aflăm azi în epicentrul catastrofei.

 

Centrul Național de Educație prin Artă (CNEA) a oferit publicului în zilele de 1-4 iunie curent un eveniment insolit: spectacolul-operă pentru copii Apolodor, călătoria unui pinguin. „Apolodor” este un poem pentru toate vârstele, un giuvaier cu suprafețele îndelung șlefuite, o capodoperă a genului. Într-un clasament al cărților preferate pentru copii poemul lui Gellu Naum se plasează printre primele cinci. Cum spunea un scriitor de la București: „Apolodor e ca o revigorantă băutură răcoritoare într-o vară toridă.” 

 
imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Radu Andriescu scria în prefața plachetei sale de anul trecut, Când nu mai e aer, că nu mai publicase de opt ani o carte de poezie. Anul acesta poetul mai publică una, Gerul dintre ei, pentru a compensa din absența sa din câmpul poeziei române. Punând titlurile celor două cărți alături, se constată imediat că în ambele ar fi vorba de o anumită doză de i-respirație și sufocare. Ambele cărți au fost scoase de aceeași Casă de Editură, Max Blecher, într-un format asemănător cu vechea colecție a cărții de poezie de la Cartea Românească.

 
imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Începută acum trei ani cu Sectanţii, „Mica trilogie a marginalilor” de Vasile Ernu continuă cu Bandiţii. Ambele sunt un fel de „anexe tematice” la cartea sa de debut, Născut în URSS. Autorul exploatează aceeaşi vână de aur: un tărâm necunoscut cititorului român, pe segmente particulare, închise privirii comune, cu datele succesului programate: un generic din registrul ONG-ist al defavorizaţilor şi nişte titluri comerciale.

 
imaginea utilizatorului Adrian Ciubotaru

Mai importantă decât cronologia este, desigur, natura însăși a actului filozofic. Pentru a o preciza, Gabriel Liiceanu încearcă să răspundă la alte câteva întrebări: Cât timp se poate sta pe gânduri? Ce înseamnă a gândi ceva până la capăt, dar și a asuma până la capăt ceea ce ai gândit? 

 
imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Am încheiat lectura ultimului volum coordonat de dl Vintilă Mihăilescu cu sentimente amestecate. Textele reunite în el sînt interesante și bine scrise, iar subiectul lor – reductibil, grosso modo, la intens dezbătuta chestiune a „identității” românești (cu sau fără ghilimele) – este pasionant. Nu mai spun și cît de actual. Problema cărții – așa cum o văd eu – este în altă parte: anume, în inconsecvența cu care apără coordonatorul și o parte din autori teza (și ea discutabilă) evocată de subtitlul volumului. Să mă explic.

 

* * *
– Cum e posibil, Donna, ca o țară să fie sufocată de însuși Statul său?... Cum e posibil ca acest stat să se hrănească cu sângele propriului popor?!
– Întâi de toate, Alter, Țara Teilor nu este, cu adevărat, o țară, ea nu este decât o provincie a Țării Munților Mari. Ursoaica din Urali și Marele Descreierat german i-au dat această identitate ca să justifice furtul comis și interesele lor geopolitice.
– Și în al doilea rând?...

 
imaginea utilizatorului Emilian Galaicu-Păun

apa trasă cu rigla din vaza – în muchii precise, reci – cu trandafiri,
ce exprimă: constrângerea formei? spinoasa problemă a fondului?
sau părerea de rău, c-o să fie schimbată odată cu floarea din vază?
 

 
imaginea utilizatorului Leo Butnaru

Eu, cel care am avut lumină electrică peste cartea de citire abia din clasa a doua... (Azi, în era neonului, și o astfel de amintire am: acel prim bec electric cu captiv-zglobiul său fluturaș de wolfram...) Deci, de la acel fluture de wolfram iată-mă postat în fața display-ului. Nu-mi displace, recunosc.
De la cincizeci de ani, iată-mă cu o postată de viață postată în acaparantul neant al internetului, ca și internat adică în internatul celor curioși, dornici de comunicare și, poate, Doamne, ciudată (creștinească și ea?) cuminecare.

 
imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Aud tot mai des, într-o cursă a adjudecării definitive, termenii marginal, periferic, însă nu pot să nu observ că ei au fost pe nedrept confiscați și împinși egoist către o zonă profund ideologizată. Din ei se face astăzi, acolo unde nu este cazul, un amăgitor titlu de glorie.

 
imaginea utilizatorului Mariana Codruţ

în pîntecul lumii, 
în placenta mea încăpătoare
aud şi văd şi simt acut. toate războaiele 
cu rădaştele şi cărăbuşii le-am cîştigat,
în toate războaiele cu sărăcia am învins –
uşor, cum învingi ploaia de vară, 
ignorînd-o. 
numai războaiele cu oamenii le-am 
pierdut:
nu pot spune azi „sînt tu atunci cînd 
sînt eu”, 

 
imaginea utilizatorului Alex Cosmescu

Din ce în ce mai mulți cunoscuți de-ai mei au ceea ce se numește, în jargonul contemporan, o „practică spirituală”.

 
imaginea utilizatorului Vasile Gârneţ

La Odeon, înaintea deschiderii Festivalului Cronograf, a cântat o fanfară (tobă, trompete și tromboane). O ambianță populară, plăcută, optimistă, oarecum vintage. I-am ascultat cu plăcere câteva minute. Până la ora deschiderii, 19.00, mai era timp, așa că am alergat la Librăria din Centru, spațiul elitist de la subsol, la lansarea romanului  lui Val Butnaru, Misterioasa dispariție a lui Teo Neamțu, urmând să revenim cât de curând. Domnișoara Ana L. Straub, în vizită la Chișinău, a regretat că evenimentele culturale importante se suprapun.

 

- Dragă Boris, ai fost spectator fidel la Cronograf 2017 și uneori, în pauzele dintre proiecții, poliglot cum ești, ai moderat dialogul dintre regizori, producători și public. Ai avut, cred, o poziție privilegiată: mai aproape cumva de echipa organizatorică a Festivalului și, totodată, spectator cu spiritul critic la pândă. Ce ai vrea să remarci în mod special la această ediție de Cronograf?

 

Sunt într-o „relație” cu Festivalul Internațional de Film Documentar Cronograf al treilea an la rând și pot să spun că deja mă simt parte din marea familie. Anul acesta însă a fost un pic diferit, pentru că mi-am asumat două roluri, cel de cronicar și cel de „propovăduitor” al filmului documentar în provincie. Am insistat ca filmele din secțiunile „Cronograf Junior” și „Un like pentru documentar” să se difuzeze paralel și la Casa de Cultură din Cimișlia, raionul meu de baștină. Asta a presupus mult mai mult lucru și mult mai multă responsabilitate.

 

Secțiunea Principală
A marriage story/ O istorie conjugală (Cehia), regie Helena Třeštíková, imagine David Cysar, Vlastimil Hamernik.
 
Premiul pentru Regie
A Bastard Child/ Un Bastard (Suedia/Norvegia), regie Knutte Wester, imagine Knutte Wester, Maja Dennhag, Fredrik Oskarsson, Simon Ohman Jonsson.
 
Premiul Juriului

 
imaginea utilizatorului Vasile Gârneţ

Reeditarea, în două volume, ediție completată, la Editura RAO a traducerii în română a Jurnalului  lui Witold Gombrowicz, o versiune pe care i-o datorăm Olgăi Zaicik și Cristinei Godun, este un bun prilej pentru relectura unei opere valoroase din literatura lumii.

 

Între 16 și 19 mai 2017 la Chișinău, Cahul și Bălți s-au desfășurat „Zilele Literaturii Române” (ediția a III-a) – un eveniment organizat de Editura Cartier, Uniunea Editorilor din Republica Moldova, cu sprijinul Ministerului Culturii al Republicii Moldova, în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură Română (București) și Direcția Cultură a Primăriei municipiului Chișinău. 

 
imaginea utilizatorului Marcel Gherman

Scoţianul Iain Banks (1954-2013) a fost unul dintre cei mai apreciaţi prozatori de limbă engleză din ultimele decenii. Caracterul său nonconformist, originalitatea scrisului său şi talentul nativ de care a dat dovadă l-au făcut să fie îndrăgit de milioane de cititori şi i-au atras admiraţia criticii.

 

Tata îmi tot spunea că a văzut Ceahlăul de pe dealul Păunului, iar eu îi ripostam că am întrebat-o pe tovarășa învățătoare, care mi-a spus că nu se poate, cum să nu se poată?

 
imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Marea revelație a Bienalei internaționale de pictură (BIP) din 2015 a fost câștigarea Marelui Premiu de către artistul Otgonbayar Ershuu, nativ din Mongolia și rezident acum la Berlin – cu lucrarea „Zgomot de copite”. O lucrare ce m-a impresionat profund și care m-a urmărit multă vreme, auzind uneori parcă și vuietul plin de colb al copitelor.

 
imaginea utilizatorului Răzvan Mihai Năstase

Din păcate, literatura germană contemporană nu se numără printre favoritele editorilor români. Motivele pot fi multe, de la inflația de traducători din engleză, gata oricând să redea în română volumele autorilor de pe ambele maluri ale Atlanticului ori poate chiar din îndepărtata Australie, până la stilul autorilor germani, mai degrabă auster, care își găsește ceva mai greu fani în rândul unui public înclinat mai degrabă spre ample volute ficționale.

 

Primul număr din acest an ia în dezbatere destinul culturilor naționale în contextul globalizării: o temă care este supusă mereu unor revizuiri din perspectiva evenimentelor care zdruncină lumea. În editorialul său, intitulat „Valori specifice versus valori generale”, Valentina Tăzlăuanu, redactorul-șef al revistei, scrutează problema și de la nivelul actantului: „Pentru un om al scrisului chestiunea se pune și mai tranșant.

 

Grigore Chiper, Opera poetică. Editura Paralela 45, 2017, 360 pag.
 

 

Grigore Chiper, Opera poetică. Editura Paralela 45, 2017, 360 pag.