Categorii

Parteneri

Nr. 5-6 (273-274),
mai-iunie 2018
imaginea utilizatorului Vitalie Ciobanu

Justiția moldoveană, pe care mulți o suspectează că nu există, a marcat o premieră în istoria tinerei democrații dintre Prut și Nistru: a invalidat niște alegeri. După circa două săptămâni de tergiversări, de război al nervilor, de combinații de culise cu judecători retrași și capete de acuzare dubioase, mandatul primarului ales al Chișinăului, Andrei Năstase, a fost declarat nul și astfel a fost batjocorită voința a aproape 130 de mii de alegători – majoritatea celor care au votat în turul doi, în ziua 3 iunie 2018. 

 

– Stimată doamnă Irina-Margareta Nistor, ați inaugurat recent la Chișinău, pe 27 aprilie 2018, „Centenarul Filmului Românesc – 100 de ani, 100 de filme, 100 de orașe”. Este vorba de un amplu proiect, susținut de Institutul Cultural Român (centrala de la București și ICR „Mihai Eminescu” Chișinău), de alte structuri de stat și asociații neguvernamentale, care-și propune o campanie de promovare și familiarizare a publicului moldovean cu producții celebre din filmografia națională, dar și cu creații ale noului val de cineaști români.

 

În acest An Centenar 2018 comemorăm aniversarea a 78-a a raptului comis de URSS asupra Basarabiei și a nordului Bucovinei. Agresiunea sovietică s-a produs în dimineața zilei de 28 iunie ca urmare a ultimatumului înaintat României cu două zile mai devreme de către guvernul sovietic. Prezentăm câteva ecouri din presa internațională referitoare la acest act barbar.

 
imaginea utilizatorului Maria Şleahtiţchi

Reacții fierbinți. Evenimentul șoc al dimineții de 20 iunie este nevalidarea, în prima instanță, a mandatului de primar general al Chișinăului câștigat de Andrei Năstase. Nu intru în cazuistica jurisprudenței, nici nu am pregătirea necesară pentru așa ceva, dar, luând în considerare toată atmosfera politică și geopolitică, decizia mi se pare absurdă.

 
imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Moni Stănilă este o scriitoare prolifică și diversă în ceea ce privește genurile literare abordate. A publicat până în prezent mai multe plachete de poezie, un roman, un basm și un jurnal de convertire (cum citim în notița biobibliografică de pe clapeta celui mai recent volum de poezie, O lume de evantaie, pe care să nu o împarți cu nimeni). 

 
imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Tema deportărilor, un Holocaust al românilor basarabeni şi bucovineni, e tot mai solicitată, inclusiv pentru a fi introdusă în manualele şcolare, iar cititorii, prin gura bibliotecarilor, caută cărţi „la temă”. Am spune că Liliana Corobca răspunde, astfel, unei solicitări, intrând totodată în concurenţă cu volumele de memorialistică deja editate. Aici cea mai bună rămâne a fi cartea Aniţei Nandriş 20 de ani în Siberia. Amintiri din viaţă, dar există, între altele, şi o carte-document îngrijită de autoarea pe care o recenzăm: Golgota românească.

 
imaginea utilizatorului Vitalie Ciobanu

Ambiția oricărui scriitor e să creeze un topos specific, să aibă o temă sau câteva idei care să-l definească, să-i dea un chip recognoscibil în peisajul literelor. Iulian Ciocan încearcă să-și configureze un asemenea profil auctorial, descriind Chișinăul, un oraș în mare parte necunoscut literaturii basarabene, care s-a alimentat decenii întregi din ruralitate, din mitul nucului de la poartă și al fântânii cu ciutură de la răspântie, pentru că veșnicia s-a născut la sat (nu într-o magherniță de la Poșta Veche!), acolo de unde-și trag obârșia mai toți condeierii noștri.

 
imaginea utilizatorului Adrian Ciubotaru

Lumea modernă a așezat omul în centrul atenției sale, revendicându-și ipso facto o formă sau alta a umanismului. Nu există intelectuali și, îndeobște, oameni de bine care să nu-și alinieze ideile la tradiția umanistă: toți cred în emanciparea prin cunoaștere a ființei umane, în virtuțile abordării critice și raționale etc.

 
imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Două sînt, grosso modo, interpretările privitoare la unirea Basarabiei cu România și la administrarea acestei provincii între 1918-1940. Prima consideră că revenirea teritoriului dintre Prut și Nistru între hotarele României a fost un act democratic și firesc, iar efectele acestei schimbări de regim pentru Basarabia au fost, în general, pozitive, deși de scurtă durată.

 

la prima vedere părea că au tras-o pe mal 
în aşteptare – nimic mai înşelător. 
la cât de zdrobită era întrebam 
dacă nu e abandonată.
 
tocmai de aceea mă iscodea din unghi 
pescarul transparent ca şi sticla lui goală 
de lângă piatra pe care-şi fixase undiţa – 
cine-s că-l ţin din treabă.
trăgea premeditat de timp sau murea de urât – 

 

Unire
 
Hai să ne unim!
De fapt nu e ceea ce crezi
Mesaj propagandistic,
Cai pe wall-uri verzi.

 
imaginea utilizatorului Emilian Galaicu-Păun

Praga lui Franz Kafka
Odessa lui Isaac Babel
Cernăuţii lui Paul Celan 
Romanul lui Max Blecher 
Vitebsk-ul lui Marc Chagall
Drohobâci-ul lui Bruno Schultz
Petersburg-ul lui Osip Mandelştam –
fiecare oraş cu evreul lui de geniu, prins
la rever ca o stea a lui David –, tot atâtea nume-
şibolet, de rostit la intrarea în Ierusalimul Ceresc!
_________

 

În fapt, expresia „Europa centrală şi orientală” este falsă, fiindcă această parte a Europei n-a existat niciodată. Termenul Mitteleuropa e vechi, e adevărat, dar el a variat în funcţie de jocul diplomatic şi de cuceririle marilor puteri. Europa de Est este o noţiune pur factice, creată artificial în 1945 în timpul împărţirii continentului între Est şi Vest. O parte a continentului a fost smulsă de trupele de ocupaţie sovietice ca o bucăţică oarecare de zahăr şi anexată unui teritoriu care depășea cu mult granițele Europei.

 
imaginea utilizatorului Mariana Codruţ

Motto: „Marxismul e din nou la modă, e în trend, e un brand... (Cu disperare.) Totul a fost în zadar.” 
Svetlana Aleksievici, Vremuri second-hand
 

 

– Dragă Tatiana, felicitări, mai întâi, pentru noul tău roman, Grădina de sticlă. L-am citit cu sufletul la gură, trebuie să recunosc, tocmai l-am terminat și încă sunt acolo, printre eroii tăi, cu gândul, probabil și cu inima. Ca și pe primul, de altfel: Vara când mama a avut ochii verzi. Scrisul tău seduce fără drept de apel, cred că deja știi asta.
 

 
imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Dacă aș fi citit mai întâi romanul de debut al lui Tudor Ganea, Cazemata, probabil că aș fi invocat acum „evoluția certă”, „maturizarea vizibilă a scriiturii”, „cristalizarea discursului narativ”, aș fi avut, la o adică, termeni de comparație, m-aș fi sprijinit pe armura primului roman ca s-o admir sau să o delegitimez, să o lustruiesc sau să o arunc în camera cu obiecte învechite pe cea care protejează textul celui de-al doilea roman. 

 

Antologia de poezie din Colecția Literatura din Basarabia. Început de secol XXI (coordonatori Mircea V. Ciobanu și Eugen Lungu. Știința, ARC, 2017), întocmită de Lucia Țurcanu, oferă o imagine inedită a liricii din Basarabia, tocmai prin faptul că e o primă sinteză a ultimilor 16 ani de poezie. O antologie „fierbinte”, care s-a scris odată cu poezia, prinzându-i din mers tendințele, vectorii de evoluție, alternanțele între jocul cu realitatea (textuală) și fracturile ontologice.

 

Sâmbătă, 2 iunie, la Bookfest, a fost lansat volumul colectiv Vin rușii! 5 perspective asupra unei vecinătăți primejdioase, apărut la Editura Humanitas în acest an. Lansarea, moderată de Radu Gârmacea, redactorul-șef al editurii, i-a adus în scenă pe patru dintre autorii cărții, care și-au ținut discursurile în fața unui public numeros și interesat. A fost un eveniment inserat într-un adevărat maraton al lansărilor, una mai spectaculoasă decât alta, la standurile Editurii Humanitas. 

 
imaginea utilizatorului Marcel Gherman

Don DeLillo (n. 1936) este considerat cel mai valoros prozator american în viață și a fost inclus de către criticul Harold Bloom în lista celor patru scriitori americani ce alcătuiesc canonul occidental, alături de Cormac McCarthy, Thomas Pynchon și Philip Roth. Creația lui DeLillo reprezintă un model desăvârșit al limbii literare engleze, așa cum este ea practicată astăzi. Romanele sale de mare succes încearcă să descifreze ceea ce s-ar putea numi aspectele esențiale ale identității americane.

 
imaginea utilizatorului Alex Cosmescu

Volumul Isabellei Stengers Another Science is Possible. A Manifesto for Slow Science (E posibilă o altfel de știință.

 

Eu Geniu Cioclea, producția OWH Studio în regia Violetei Gorgos, confirmă că zona filmului documentar are de oferit unele dintre cele mai importante realizări ale cinematografiei autohtone.

 
imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Dimităr Peicev a avut la Chișinău o retrospectivă între 3-20 mai, prilejuită de împlinirea vârstei de 75 de ani. Aceasta face pandant cu o altă personală, din 2013, în același spațiu expozițional, proiect pe care l-a intitulat atunci: „Pictură pură”.

 
imaginea utilizatorului Vasile Gârneţ

Proust e și poet, are o viziune poetică asupra lumii. Proza sa psihologică e… profund poetică. Paginile superbe în care descrie natura la Illiers-Combray, marea la Balbec sau cele consacrate artelor: muzica (compozitorul Vinteuil), proza (scriitorul Bergotte), teatrul (actrița Berma), pictorul (Elstir). Aceste personaje trimit spre Cezar Frank, Anatole France, Claude Monet sau Édouard Manet și spre alte persoane ușor recognoscibile. Nu există în această galerie vreun poet, un poet important.

 
imaginea utilizatorului Aliona Grati

Puțini se apucă să scrie despre război dacă nu au fost martori măcar la o scenă reală de luptă. Mai puțini îndrăznesc să îl facă subiect de creație. Ar fi fost L.-F.

 
imaginea utilizatorului Răzvan Mihai Năstase

Pentru fanii romanelor lui Carlos Ruiz Zafón, o spun tranșant, din capul locului: Labirintul spiritelor este cartea cea mai întunecată, întortocheată, amuzantă și grotescă din întreaga serie. Citiți-o cât mai degrabă, fiindcă toate firele narative lăsate în aer anterior se vor încheia și intersecta într-un mod miraculos.

 

Evenimentele organizate de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău, în preajma statuii lui Ștefan cel Mare, la Galeria la Rond, au devenit o tradiție. Pe data de 7 iunie 2018 aici a fost inaugurată expoziția „Voievozi și domnitori români – precursori ai Marii Uniri”, în prezența unui numeros grup de tineri de la instituțiile de învățământ superior din capitală.

 

Interesant, dens, nr. 5 al Revistei literare din acest an.

 

Juriul pentru decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din Moldova pe anul 2017 (întrunit la 19 iunie 2018), alcătuit din: Dumitru Apetri, Leo Bordeianu, Aliona Grati (președinte), Elena Prus, Vitalie Răileanu, Călina Trifan (secretar) și Ianoș Țurcanu, a stabilit următoarele premii:
 
Cartea de poezie

 

Câinele de bronz, de Emanuela Iurkin (Rotonda, roman, debut). Broșată, 96 pag.