Categorii

Parteneri

Nr. 1 (299),
iulie 2021

Premiul literar VEaPLA (Visegrad Eastern Partnership Literary Award) este inițiat de către statele din Grupul de la Visegrad (Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia) și își are ca scop punerea în valoare a unor creații literare de excepție semnate de autori originari din țările membre ale Parteneriatului Estic. Organizatorii proiectului VEaPLA își propun să stimuleze cooperarea între intelectualii din spațiul post-sovietic și din cel al țărilor V4, să sprijine personalități literare importante și să susțină idealurile libertății de creație.

 

Visegrad Eastern Partnership Literary Award is initiated by the member states of the Visegrad Group (Poland, Hungary, Czekia, and Slovakia) and aims to highlight outstanding works of literature written by authors originating from Eastern Partnership countries. The mission of the VEaPLA project is to stimulate cooperation between intellectuals from the post-Soviet and the V4 countries space, to endorse important cultural personalities and to support the ideals of cultural freedom.

 
imaginea utilizatorului Vitalie Ciobanu

Și a fost 11 iulie 2021, ziua în care moldovenii au decis să-și schimbe soarta, votând într-un număr copleșitor un partid proeuropean, anticorupție, dându-i posibilitatea să stârpească răul de la rădăcină. Acesta este mandatul noii puteri. Luni, 26 iulie 2021, la ședința inaugurală a noului parlament cu mandatele validate constituțional, președinta Maia Sandu a ținut un discurs remarcabil, țintit și bine articulat, care se constituie într-un veritabil program de guvernare.

 

Marele scriitor Vladimir Beșleagă a împlinit la 25 iulie 2021 venerabila vârstă de 90 de ani.

 
imaginea utilizatorului Vasile Gârneţ

Vladimir Beșleagă este un scriitor valoros și un om foarte generos, cum rar întâlnești în lumea literară, o lume în care orgoliile, narcisismul și solitudinea creatorului nu lasă loc de altruism, de risipă de timp și de energie în folosul altora. Vladimir Beșleagă are o vocație pedagogică, e o călăuză, un sfătuitor pentru oricine are curajul și dorința să se aproprie de el, să învețe și să profite de o prietenie literară rodnică, benefică.

 
imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Cartea de memorii a Antoninei Sârbu Atelierul din strada Patrice, eclectică și omnivoră, încercând să adune tot ce s-a scris la subiectul pe care îl abordează, este, în consecință, un poem.

 
imaginea utilizatorului Grigore Chiper

La finele lui 2020, a apărut la Chișinău romanul Colivia, al lui Volodymyr Danylenko, cunoscut scriitor ucrainean: prozator (romancier și nuvelist), dramaturg, poet, eseist și critic literar. Traducerea îi aparține lui Mihai Hafia Traista, care însoțește volumul cu o bogată postfață.

 

Volumul Proba esteticului. (Neo)moderniști basarabeni (Gunivas, 2020, 408 p.), de Alexandru Burlacu, propune o revizuire critică a poeziei șaizeciste în spațiul pruto-nistrean.

 
imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Puține sînt subiectele mai intens explorate decît etnicitatea și naționalismul. Despre componentele acestui binom s-a scris, literalmente, enorm și aproape că o viață nu ar fi de ajuns pentru a citi totul.

 

indice de masă literară
 
pe-afară mirosul de ficțiune
a acaparat întreg orașul

 
imaginea utilizatorului Leo Butnaru

Uneori, precum în cazul tău, Walt Whitman, – în cazualitățile diverse ale sufletului, spiritului tău – firele de iarbă sunt fire de fire omenească, fire de viață, pentru că mirabilă nu e, nu, sămânța de nisip ce naște perla – primordială rămâne sămânța ierburilor în care palpită foșnetul de câmp, amiezile de grădină – acolo, în Eutopia ca miracol al mirabilei U t o p i i d e S i n e cu fire de fire, cu fire de simțire, cu fire de cugetare; altfel spus, cu fire de spirit, de caracter sau – ca să ne

 
imaginea utilizatorului Mariana Codruţ

După ce mama a primit vestea, vreo două săptămîni şi-a ţinut lacrimile. Dar zi şi noapte curgeau, pic-pic-pic, adu­nîndu-i-se în piept. În timpul ăsta, şi-a adus fata acasă din oraşul străin, a îmbrăcat-o în rochie albă – he, ce frumos străluceau pe piepţi, de o parte şi de alta a capului, lungile plete roşii! –, de parcă n-ar fi pregătit-o de îngropat, ci de măritat cu pămîntul.

 

Pandemia pare să fi dat totul peste cap, am observat că am construit o civilizație fragilă, din porțelan, că nu mai știm să reacționăm în fața necunoscutului, a imprevizibilului
 

 

Asociația pentru cultură și arte „Arbor” din București, președinte Victoria Nagy Vajda, a inițiat un proiect intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”, care are drept scop familiarizarea publicului din România cu cinci romane, majoritatea apărute în anii ’60, romane care au schimbat fața literaturii din stânga Prutului, după o lungă perioadă de proletcultism feroce, sau creionând, deja în anii 2000, în cheie satirică, istoria zbuciumată a Basarabiei.

 

Era toamna. Vântul scutura copacii de pe malurile Prutului, iar de pe malul drept începeau să se distingă casele de pe malul stâng. Cam de la sfârșitul lui octombrie și până prin aprilie, se vedeau bine casele mici vopsite în albastru și verde, acoperite cu plăci de azbest. Se uitau cu toții spre malul stâng, deși nu era voie să privești insistent peste frontiera de stat.

 
imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Cele nouă povestiri ale lui Cătălin Dorian Florescu, adunate în volumul intitulat În buricul pământului, țintesc deopotrivă realități sensibile și dureroase, în descompunere, marchează limitele unui spațiu în dezagregare, peste care se aștern un soi de așteptare surdă și o continuă im

 
imaginea utilizatorului Marcel Gherman

Scriitoarea Marguerite Yourcenar, cu numele adevărat Marguerite Crayencour (1903-1986), a fost prima femeie acceptată în Academia Franceză. Acest moment s-a produs abia în 1980, ca încă o demonstrație a misoginismului ce a afectat mediile culturale până nu demult.

 

În ce constă fenomenul unei personalități talentate, cât de efemeră este inspirația, cum să îți transformi creația într-un instrument al conștiinței de sine și ce trebuie sa faci ca despre Familia Regală a României să vorbească toată Academia de Arte din Sankt-Petersburg. Despre toate acestea și multe altele în interviul talentatei portretiste din Basarabia, a cărei expoziție s-a deschis la galeria bucureșteană „Arbor”. 

 
imaginea utilizatorului Marcel Gherman

Meseria: reporter, sub titlul american The Passenger, este un film memorabil, realizat în 1975 de Michelangelo Antonioni.

 

1. La Govora, 1914.
2. Un meşter şi doi copii. Undeva în România, anii ’40.
3. Pe litoralul românesc. Anii ’20-’30.

 
imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Încă din anii terminali ai prezenței mele între pereții Școlii Republicane de Arte Plastice (acum, Liceul de Artă „Igor Vieru” din Chișinău), am aflat de la profesorul meu de istoria artelor plastice, dl. Gheorghe Mardare, că lucrează la un studiu mai amplu despre morfologia covoarelor țărănești vechi basarabene. Era fie în 1985, fie în 1986.

 
imaginea utilizatorului Răzvan Mihai Năstase

Există cărți și autori care dictează drumuri și genuri literare, sparg tipare, depășesc granițe. Sunt apoi și o sumedenie de titluri care încearcă să reproducă rețeta de succes, unele întrecând cu brio modelele și înaintașii. Dar există și o minoritate literară inclasabilă, departe de mode și de afinități stilistice, care are o voce a ei, aparte, deloc influențată de felul în care se scrie într-o anumită epocă.

 

Un dublu portret omagial Ion Pop în numărul 6 al „Revistei literare”. Poet, critic și istoric literar, respectat și îndrăgit profesor universitar, Ion Pop a împlinit 80 de ani pe 1 iulie. La mulți ani și din partea contrafortiștilor, Maestre!

 

Oleg Serebrian, Pe contrasens (roman). Editura Cartier, 2021