Categorii

Parteneri

Nr. 6 (298),
noiembrie-decembrie 2020

Premiul literar VEaPLA (Visegrad Eastern Partnership Literary Award) este inițiat de către statele din Grupul de la Visegrad (Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia) și își are ca scop punerea în valoare a unor creații literare de excepție semnate de autori originari din țările membre ale Parteneriatului Estic. Organizatorii proiectului VEaPLA își propun să stimuleze cooperarea între intelectualii din spațiul post-sovietic și din cel al țărilor V4, să sprijine personalități literare importante și să susțină idealurile libertății de creație.

 

Visegrad Eastern Partnership Literary Award is initiated by the member states of the Visegrad Group (Poland, Hungary, Czekia, and Slovakia) and aims to highlight outstanding works of literature written by authors originating from Eastern Partnership countries. The mission of the VEaPLA project is to stimulate cooperation between intellectuals from the post-Soviet and the V4 countries space, to endorse important cultural personalities and to support the ideals of cultural freedom.

 

Reîntoarcerea a fost una simbolică, pentru că cea mai mare pictoriță a Republicii Moldova, născută (acum exact 100 de ani) și formată ca artistă în Regatul României Mari, s-a bucurat de-abia în aceste zile de primele sale expoziții („personale”, le putem spune) în România și la București. Cele două manifestări expoziționale – „Valentina Rusu Ciobanu. Un veac de singurătate”, deschisă la Arbor.art.room (28 octombrie – 29 noiembrie), și „Valentina Rusu Ciobanu.

 
imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Într-un martie timpuriu al anului 1999, poposeam în atelierul artistei Valentina Rusu Ciobanu (acronim: VRC), și descopeream pe viu și pe larg opera acesteia. Operă pe care o avea acroșată pe pereții atelierului, iar cele care erau în colecții publice urma încă să le descopăr. În acel moment, nu știam mare lucru din biografia pictoriței, dar lucram la volumul Artă și ideologie.

 
imaginea utilizatorului Maria Şleahtiţchi

După publicarea antologiei Un om de succes și alte pierderi (Prut Internațional, 2018), prin care poeta trăgea o simbolică linie de demarcație între cărțile apărute în perioada 1992-2018, Irina Nechit a venit în anul acesta cu un nou volum de poeme.

 

S-a stins din viață, pe 22 noiembrie 2020, la numai 53 de ani, actorul, regizorul și profesorul de teatru Vlad Ciobanu, fratele colegului nostru Vitalie Ciobanu. A fost răpus de Covid într-un spital din Iași pe fondul unei boli necruțătoare – leucemia – care i-a ruinat sănătatea în ultimul an.

 
imaginea utilizatorului Grigore Chiper

De mai mulți ani, romanul a devenit o specie literară privilegiată și suprasolicitată. Unele edituri nu mai publică altceva în materie de literatură decât roman. Măcar parțial, unii scriitori au început să își adapteze lucrările ca să le integreze în categoria de roman. În felul acesta, genul romanului a devenit extrem de permeabil, generos, încăpător.

 
imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Omul-orchestră, scriitor, muzician, editor de revistă, Marcel Gherman e cel mai important scriitor SF şi Fantasy

 
imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Căderea „Cortinei de Fier” și reunificarea Europei, în urmă cu mai bine de 30 de ani, au dat un impuls decisiv globalizării. Ele au creat însă și probleme noi, care au devenit cu timpul din ce în ce mai acute. Una dintre ele este „memoria bifurcată” a nazismului și comunismului, manifestare a unui fenomen mai general, născut după 1989: dispariția unității trecutului și pulverizarea sa în microstructuri memoriale distincte și conflictuale.

 
imaginea utilizatorului Liliana Armaşu

După un timp
de nemișcare,
mi s-a făcut dor de oameni.

 

o după amiază-n aerogara otopeni – prea mică
pentru numele ei henri coandă – cu sentimentele

 

în toamna lui 2019
am mers
cu un grup de scriitori

 
imaginea utilizatorului Leo Butnaru

Pasărea înțelepciunii, aflată între animalitatea pedestră și supremul spirit ceresc, sau doar socratic, având aripi în a nu obosi în negăsirea adevărului ultim, cu zborul ei dezorientat tulbură geometria spațială a imaginației noastre, ce creează cea mai inutilă hologramă a grandorilor. Un dadaism senzorial din așchii de imagini – doar atât rămâne în urma bătăilor de aripi ale păsării filosofiei.

 
imaginea utilizatorului Mariana Codruţ

înger etern, chiar ai văzut steaua?
eu, nu –
n-am, vai, atîţia ochi
cîţi ai tu.
 
şi, spune-mi, ningea în Betleem
peste peştera din piatră şi lemn?
 

 

Asociația Română a Creatorilor Culturali și Artiștilor (ARCCA) a acordat, în premieră, Premiul „Cartea de Poezie a Anului” (2019) scriitoarelor Mariana Codruț (pentru volumul pulsul nu poate fi minimalist, apărut la Editura Paralela 45) și Anastasia Gavrilovici (pentru volumul 

 
imaginea utilizatorului Iulian Ciocan

Deși avea doar 28 de ani, jurnalista Aliona Carp era deseori cuprinsă de o adâncă tristețe și încremenea minute bune, cu privirea pierdută în gol, chiar în toiul unor petreceri.

 

La finele celui de-al doilea Război Mondial, Papa Pius al XII-lea a cerut includerea sa în calitate de participant la Conferința de Pace de la Paris, în tabăra aliaților învingători. La auzul acestei solicitări, conducătorul sovietic I. Stalin a reacționat nervos, pe un ton disprețuitor: „Câte divizii are Papa de la Roma...?!”
 

 

Vi s-a întâmplat măcar o dată ca, navigând pe internet, să vă treziți „plutind în derivă”?

 

De la Leipzig până la Berlin e o cale de numai două ore cu trenul... De când locuiesc în Germania, nu am prea auzit de la băștinași parafraza: „La Berlin, la Berlin, la Berlin!” În cazul meu, ea conține încă acel subtext cehovian, căci chiar dacă am mai vizitat Berlinul, el rămâne pentru mine asemeni unui Ianus cu mai multe fețe. Care dintre ele mi se va deschide de această dată?...

 
imaginea utilizatorului Marcel Gherman

Printre nesfârșitele plăceri livrești pe care mi le rezervă biblioteca domestică, se numără și cartea Iulius Caesar, scrisă în anii ’50 de istoricul englez Rex Warner și apărută în traducere românească în 1972, la Editura Enciclopedică Română.

 

De mic copil, știam că Prutul desparte două țări: România și Uniunea Sovietică. Nu înțelegeam rostul frontierei pentru că bunicul Vasile zicea că suntem rude. Se mai auzea câte unul strigând când vedea pe celălalt mal un om iar grănicerii nu erau în apropiere:

 
imaginea utilizatorului Virgil Mihaiu

Dintre multele statui ce înfrumuseţează capitala Portugaliei, una se bucură de maximă frecventare. Îl înfăţişează pe literatorul-prin-excelenţă Fernando Pessoa în mărime naturală, aşezat picior peste picior, lângă o masă de pe esplanada cafenelei A Brasileira.

 

Prefer istoria văzută din perspectivă individuală, istoria cu „i” mic și fără sforăituri – cea la care bunicii și străbunicii noștri au contribuit direct prin viața lor de zi cu zi. Această pagină nu este și nu se dorește a fi un demers științific, ci mai degrabă un mic efort de a pune stavilă uitării, o încercare de recuperare a memoriei noastre comune” – spune Sorin Nica într-un comentariu ce însoțește pagina sa Photo Historia de pe Facebook.

 

Până în sumbrul novembrie 2020, niciunul dintre apropiații mei nu decedase din cauza blestematului virus Covid 19. Poate asta a accentuat efectul de șoc al mesajului recepționat, în seara de 14 nov. 2020, de la amicul Victor Buruiană, muzician și realizator de emisiuni la Radio Chișinău: „Am primit o știre tristă de la un prieten comun, medic. De covid a murit Natalia Stefăneț...”

 
imaginea utilizatorului Răzvan Mihai Năstase

Anul ce stă să se-ncheie așa cum a și stat, sub semnul pandemiei, a pricinuit nenumărate drame pretutindeni. În lumea literară s-a adăugat încă una la jumătatea lunii iunie, când s-a stins din viață, la numai 55 de ani și-n plin elan creator, cel mai tradus și citit autor spaniol contemporan. Carlos Ruiz Zafón, despre el este vorba, s-a născut la Barcelona în 1964 și a murit la Los Angeles.

 

Grigore Chiper, Semințe de betel, poeme. Editura Cartea Românească, București 2020